Ar putea un istoric de astm sau depresie să ducă la insuficienţă renală ani mai târziu? Un nou studiu trage un semnal de alarmă cu privire la o posibilă legătură între afecţiunile cronice şi declinul accelerat al funcţiei renale.
Cercetătorii de la Institutul Karolinska şi de la Universitatea din Stockholm au descoperit că adulţii în vârstă cu mai multe afecţiuni cronice prezintă un declin semnificativ mai rapid al funcţiei renale, comparativ cu cei cu mai puţine probleme de sănătate.
Studiul, publicat pe 17 decembrie în Journal of the American Geriatrics Society, a urmărit aproape 3.100 de adulţi în vârstă pe parcursul a 15 ani, oferind o imagine fără precedent asupra modului în care diferite combinaţii de afecţiuni afectează sănătatea rinichilor.
Echipa de cercetare a constatat că nu toate afecţiunile cronice au acelaşi impact asupra funcţiei renale.
Unele combinaţii de probleme de sănătate accelerează declinul rinichilor mai rapid decât altele, afecţiunile cardiometabolice - cele legate de sănătatea inimii şi a metabolismului - prezentând cel mai mare risc.
Pe baza cercetării, mai multe afecţiuni cronice par să aibă o asociere cu declinul funcţiei renale:
- diabetul zaharat;
- afecţiunile cardiovasculare, inclusiv hipertensiunea arterială şi ateroscleroza;
- anemia;
- obezitatea;
- afecţiuni musculo-scheletice inflamatorii;
- fumatul;
„Constatările noastre subliniază importanţa unei evaluări cuprinzătoare care ia în considerare nu numai povara globală a bolilor cronice, ci şi interacţiunea complexă dintre boli atunci când se evaluează riscul de declin al funcţiei renale la adulţii în vârstă”, spune autorul corespondent dr. Giorgi Beridze, de la Institutul Karolinska şi Universitatea din Stockholm, într-un comunicat.
Persoanele care prezintă boli caracteristice tiparelor de multimorbiditate cu risc ridicat pot beneficia în special de o monitorizare sporită a funcţiei renale, de promovarea unui stil de viaţă sănătos şi de intervenţii farmacologice în timp util, potrivit medicului.
Studiul a arătat că adulţii în vârstă cu multiple probleme de sănătate nu experimentează doar un declin liniar al funcţiei renale. În schimb, aceştia urmează traiectorii complexe influenţate de combinaţia specifică a afecţiunilor pe care le au.
Studiul a identificat cinci modele distincte de afecţiuni cronice în rândul participanţilor. Cel mai îngrijorător grup a fost caracterizat de afecţiuni cardiometabolice precum diabetul şi problemele legate de inimă. Aceste persoane au prezentat cel mai dramatic declin al funcţiei renale, ratele acestora de filtrare renală scăzând de aproape trei ori şi jumătate mai rapid decât cele din grupul cu cel mai scăzut risc.
Deşi autorii studiului nu au legat în mod direct insuficienţa renală de alte probleme cronice, cum ar fi astmul, depresia sau alte tulburări de sănătate mintală, ei notează că rezultatele nu pot exclude definitiv o legătură.
În special, 87% dintre participanţii la studiu aveau mai multe afecţiuni cronice, subliniind cât de frecvente sunt scenariile complexe de sănătate în rândul adulţilor în vârstă.
Participanţii au avut în medie în jur de 74 de ani, iar două treimi au fost femei. Această situaţie demografică reflectă provocarea din ce în ce mai mare pe care o reprezintă gestionarea mai multor probleme de sănătate la o populaţie îmbătrânită.
Cercetarea oferă informaţii esenţiale atât pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii, cât şi pentru pacienţi, şi sugerează că gestionarea afecţiunilor cronice multiple necesită o abordare mai nuanţată decât tratarea fiecărei afecţiuni în parte. Potrivit autorilor, medicii ar trebui să ia în considerare modul în care diferite probleme de sănătate ar putea interacţiona şi ar putea agrava efectele negative asupra sănătăţii unui individ.
Constatările subliniază, de asemenea, importanţa monitorizării regulate şi a asistenţei medicale proactive pentru adulţii în vârstă. Prin identificarea modelelor de multimorbiditate cu risc ridicat, furnizorii de asistenţă medicală pot dezvolta intervenţii mai bine direcţionate pentru a încetini declinul funcţiei renale şi a reduce riscurile cardiovasculare asociate.
Rezumatul cercetării
Cercetătorii au utilizat date din Studiul naţional suedez privind îmbătrânirea şi îngrijirea în Kungsholmen (SNAC-K), un studiu longitudinal cuprinzător care urmăreşte sănătatea adulţilor în vârstă de-a lungul timpului. Ei au colectat informaţii medicale detaliate prin examinări fizice, istoria medicală a participanţilor şi datele din fişele medicale. Participanţii au fost supuşi unor controale regulate, iar cercetătorii au măsurat funcţia renală prin analize de sânge care au estimat rata de filtrare glomerulară (eGFR).
Folosind tehnici statistice avansate, echipa a clasificat participanţii în cinci modele distincte de multimorbiditate, pe baza combinaţiei specifice de afecţiuni cronice. Această abordare le-a permis să avanseze dincolo de numărul de afecţiuni şi să examineze modul în care interacţionează diferitele grupuri de afecţiuni.
Rezultate cheie
Studiul a evidenţiat o relaţie clară doză-răspuns între numărul de afecţiuni cronice şi declinul funcţiei renale. Participanţii cu mai multe afecţiuni cronice au prezentat o deteriorare mai rapidă şi mai semnificativă a funcţiei renale. Modelul cardiometabolic a prezentat cel mai dramatic declin, persoanele din acest grup înregistrând o pierdere a funcţiei renale de aproape 3,5 ori mai rapidă comparativ cu grupul cu cel mai scăzut risc.
Limitările studiului
Studiul a fost efectuat într-un cartier urban şi bogat din Stockholm, ceea ce ar putea limita generalizarea sa la alte populaţii. În plus, participanţii care au fost excluşi din cauza lipsei datelor iniţiale erau de obicei mai în vârstă şi mai fragili, ceea ce ar putea afecta reprezentarea cuprinzătoare a studiului.
Concluzii
Cercetarea subliniază necesitatea unei abordări cuprinzătoare a asistenţei medicale la adulţii în vârstă. În loc să trateze afecţiunile în mod izolat, furnizorii de asistenţă medicală ar trebui să ia în considerare interacţiunile complexe dintre diferitele probleme de sănătate. Studiul sugerează că monitorizarea şi intervenţiile specifice ar putea contribui la menţinerea funcţiei renale şi la reducerea riscurilor cardiovasculare.
Finanţare
Studiul a fost susţinut de mai multe organizaţii de cercetare suedeze, inclusiv Consiliul Suedez de Cercetare şi Ministerul Sănătăţii şi Afacerilor Sociale din Suedia. Cercetătorii nu au declarat conflicte de interese, asigurându-se că rezultatele studiului nu au fost influenţate de considerente financiare externe.
