Pacientele care iau anumite produse hormonale pe bază de progesteron ca mijloc de contracepţie sau pentru afecţiuni ginecologice ar putea fi mai predispuse la apariţia unor tumori, sugerează rezultatele unui studiu condus de un grup de cercetare din Franţa, publicate miercuri.
Progestogenii sunt asemănători hormonului natural progesteron şi sunt utilizaţi în contraceptive, pentru afecţiuni ginecologice precum endometrioza şi sindromul ovarelor polichistice şi în terapiile de substituţie hormonală utilizate în timpul menopauzei.
Oamenii de ştiinţă au descoperit acum că utilizarea prelungită a anumitor medicamente cu progesteron a fost legată de un risc mai mare de meningiom, care sunt tumori (de obicei necanceroase) care se formează în ţesuturile din jurul creierului.
Milioane de femei din întreaga lume care utilizează anumite medicamente hormonale pentru contracepţie şi pentru a gestiona afecţiuni precum endometrioza ar putea avea un risc crescut de tumori cerebrale rare, de obicei benigne, susţin cercetători de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentelor şi a Produselor de Sănătate din Franţa.
Riscul de meningiom a fost mai mare în cazul femeilor care au luat medicamentele timp de mai mult de un an.
Experţii spun însă că această constatare nu ar trebui să îngrijoreze utilizatoarele care au luat aceste contraceptive în trecut sau care încă le folosesc în prezent, deoarece riscul ridicat a rămas „extrem de mic".
Se ştie deja că o serie de progestogeni în doze mari cresc riscul de meningiom, dar în cel mai recent studiu publicat miercuri în revista BMJ, echipa din Franţa a investigat opt forme mai frecvent utilizate ale hormonului.
Meningioamele sunt în general tumori necanceroase în straturile de ţesut (meningele) care acoperă creierul şi măduva spinării. Factorii precum vârsta înaintată, sexul feminin şi expunerea la trei progestogeni în doze mari (nomegestrol, clormadinonă şi acetat de ciproteron) sunt deja cunoscuţi ca fiind factori care cresc riscul de meningiom.
Majoritatea meningioamelor nu sunt de obicei canceroase şi cresc lent, dar, pentru că pot exercita presiune asupra creierului, ele trebuie adesea să fie îndepărtate chirurgical. Tumorile rareori pun viaţa în pericol, dar intervenţia chirurgicală implică riscuri, nu în ultimul rând pentru structurile cerebrale din apropierea tumorilor, care pot fi uneori deteriorate.
Dar există multe alte progestogene pentru care riscul de meningiom asociat cu utilizarea lor nu a fost estimat individual.
Pentru a remedia aceste lacune, cercetătorii şi-au propus să evalueze riscul real de meningiom intracranian care necesită intervenţie chirurgicală la femeile asociate cu utilizarea mai multor progestogeni cu diferite căi de administrare.
Utilizând date din sistemul naţional de sănătate din Franţa (SNDS), cercetătorii au identificat 18 061 de femei, cu o vârstă medie de 58 de ani, care au suferit o intervenţie chirurgicală între 2009 şi 2018 pentru îndepărtarea meningioamelor intracraniene.
Comparând fiecare caz cu cinci persoane de control sănătoase (total 90.305), în funcţie de anul naşterii şi zona de reşedinţă, cercetătorii au descoperit că utilizarea prelungită, respectiv mai mult de 12 luni, a trei progestative a fost asociată cu un risc mai mare de meningiom care a necesitat o intervenţie chirurgicală.
Progestogenii examinaţi au fost progesteronul, hidroxiprogesteronul, didrogesteronul, medrogestonul, acetatul de medroxiprogesteron, promegestonul, dienogestul şi sistemele cu cedare intrauterină cu levonorgestrel.
Pentru fiecare progestogen, utilizarea a fost definită ca fiind cel puţin o prescripţie în anul anterior internării în spital sau în decurs de 3-5 ani pentru sistemele intrauterine cu levonorgestrel.
De asemenea, a fost înregistrată utilizarea a cel puţin unuia dintre cele trei progestogeni în doze mari, cunoscute pentru creşterea riscului de meningiom în cei 3 ani înainte de internarea în spital, pentru a minimiza părtinirea.
După ce echipa a luat în considerare alţi factori potenţial relevanţi, au constatat că utilizarea prelungită (un an sau mai mult) a medrogestonului a fost asociată cu un risc de 4,1 ori mai mare de meningiom intracranian care necesită intervenţie chirurgicală.
Utilizarea prelungită a medroxiprogesteron acetat injectabil, vândut sub numele de Depo-Provera, a fost asociată cu un risc de 5,6 ori mai mare, iar utilizarea prelungită a tratamentului cu promegeston a fost legată de un risc de 2,7 ori mai mare.
Aşa cum era de aşteptat, a existat, de asemenea, un risc crescut de meningiom pentru femeile expuse la acetat de clormadinonă, acetat de nomegestrol şi acetat de ciproteron, toate acestea fiind cunoscute pentru creşterea riscului de meningiom.
Cu toate acestea, rezultatele nu au arătat niciun risc excesiv de meningiom pentru progesteron, dydrogesteron sau sistemele hormonale intrauterine utilizate pe scară largă, indiferent de doza de levonorgestrel pe care acestea o conţin.
Nu s-a putut trage nicio concluzie cu privire la dienogest sau hidroxiprogesteron, deoarece numărul de persoane expuse a fost prea mic.
Studiul a fost unul observaţional, ceea ce înseamnă că nu poate dovedi că hormonii cauzează tumorile.
Autorii au precizat faptul că în baza de date SNDS lipseau informaţii privind toate detaliile clinice şi indicaţiile medicale pentru care sunt prescrise progestogeni. În plus, aceştia nu au putut ţine cont de predispoziţia genetică şi de expunerea la doze mari de radiaţii.
Într-o declaraţie către The Guardian, gigantul american Pfizer, producătorul Depo-Porvera, a declarat: „Suntem conştienţi de acest risc potenţial asociat cu utilizarea pe termen lung a progestogenelor şi, în colaborare cu agenţiile de reglementare, suntem în curs de actualizare a etichetelor produselor şi a prospectelor informative pentru pacienţi cu formulări adecvate".
În articolul recent publicat, cercetătorii solicită mai multe studii privind siguranţa hormonilor, în special a acetatului de medroxiprogesteron injectabil.
Ei spun că acest studiu este primul care evaluează riscul asociat cu progestativi folosiţi de milioane de femei din întreaga lume, iar alte studii sunt necesare de urgenţă pentru a înţelege mai bine acest risc.
Tratamentele hormonale injectabile sunt rar folosite în Europa şi Marea Britanie, cu toate acestea, spun autorii, „având în vedere că se estimează că medroxiprogesteron acetat este utilizat pentru controlul naşterii de 74 de milioane de femei din întreaga lume, numărul de meningioame atribuibile poate fi ridicat. Este nevoie urgentă de studii suplimentare care să utilizeze alte surse de date pentru a înţelege mai bine acest risc", concluzionează aceştia.
Profesorul Paul Pharoah, un epidemiolog în domeniul cancerului care a petrecut 20 de ani la Universitatea din Cambridge studiind cancerele legate de hormoni înainte de a înfiinţa un laborator la spitalul Cedars-Sinai din California, a declarat că există multe tipuri diferite de progestative şi că nu a fost găsită nicio asociere cu meningiomul pentru cele utilizate în mod obişnuit în Marea Britanie.
„Femeile care iau pilulele contraceptive sau terapia de substituţie hormonală utilizate în mod obişnuit nu prezintă un risc crescut de meningiom", a declarat prof. Pharoah, care nu a fost implicat în studiul francez.
„Este important ca femeile să nu întrerupă utilizarea pilulelor contraceptive fără a se consulta cu medicul lor", recomandă specialistul britanic.
Pe baza registrelor de date privind cancerul din Marea Britanie, aproximativ patru din fiecare mie de femei de 30 de ani ar trebui să dezvolte un meningiom până la vârsta de 80 de ani. Dacă utilizarea acetatului de medroxiprogesteron timp de mai mult de un an creşte riscul de aproximativ cinci ori, aşa cum sugerează studiul BMJ, această cifră ar creşte la 20 la fiecare mie.
„Riscul de meningiom este extrem de mic", a subliniat prof. Pharoah. „Dacă aş folosi în prezent Depo-Provera din cauza avantajelor unui contraceptiv injectabil cu acţiune îndelungată, aş continua să fac acest lucru. Pe scurt, utilizatorii actuali sau care au folosit anterior tratamentul injectabil nu trebuie să se îngrijoreze în legătură cu riscul de meningiom întrucât acesta este foarte mic", a mai precizat specialistul britanic.
