Ratele cancerului colorectal cresc într-un ritm alarmant în rândul adulţilor tineri, însă motivul din spatele creşterii numărului de diagnostice a rămas până acum un mister medical. Cu toate acestea, Clinica Cleveland a publicat un studiu care identifică o cauză majoră pentru creşterea numărului de cazuri: alimentaţia.
Atunci când au analizat microbiomul adulţilor de 60 de ani şi mai tineri cu cancer colorectal, cercetătorii au descoperit un nivel neobişnuit de ridicat de molecule derivate din alimentaţie, numite metaboliţi.
Metaboliţii implicaţi în cancerul colorectal provin de obicei din consumul de carne roşie şi procesată.
„Cercetătorii s-au concentrat asupra microbiomului intestinal ca principal contribuitor la riscul de cancer de colon, dar datele noastre arată în mod clar că principalul motor este dieta”, spune dr. Naseer Sangwan, director la Centrul de secvenţiere microbiană şi nucleul de resurse analitice de la Cleveland Clinic, coautor al studiului, într-un comunicat.
„Cunoaştem deja principalii metaboliţi asociaţi cu riscul de debut în tinereţe, astfel încât acum putem să ne continuăm cercetările în direcţia corectă”, a adăugat medicul.
Studiul a fost publicat recent în revista npj Precision Oncology.
Cercetătorii au creat un algoritm de inteligenţă artificială (AI) pentru a examina o gamă largă de seturi de date din studiile publicate pentru a determina ce factori au contribuit cel mai mult la riscul de cancer colorectal. Un domeniu cheie de explorat a fost microbiomul intestinal.
Cercetările anterioare au arătat diferenţe semnificative în compoziţia intestinului între adulţii tineri şi cei mai în vârstă cu cancer colorectal.
Una dintre cele mai izbitoare caracteristici în rândul adulţilor tineri şi al adulţilor în vârstă cu cancer colorectal este diferenţa de dietă, reflectată prin tipul de metaboliţi prezenţi în microbiomul intestinal.
Persoanele mai tinere au prezentat niveluri mai ridicate de metaboliţi implicaţi în producerea şi metabolizarea unui aminoacid numit arginină, împreună cu metaboliţi implicaţi în ciclul ureei.
Potrivit autorilor, aceşti metaboliţi rezultă probabil din supraalimentarea cu carne roşie şi alimente procesate.
Ei examinează în prezent seturi de date naţionale pentru a-şi confirma constatările.
Alegând între cele două, este mult mai simplu să schimbi o dietă decât să resetezi complet microbiomul unei persoane. Constatările sugerează că a mânca mai puţină carne roşie şi procesată ar putea reduce riscul unei persoane de cancer colorectal.
„Chiar dacă ştiam înainte de acest studiu că dieta este un factor important în riscul de cancer de colon, nu am discutat întotdeauna acest lucru cu pacienţii mei în timpul primei lor vizite. Se întâmplă atât de multe, încât poate fi deja copleşitor”, spune dr. Suneel Kamath, oncolog gastrointestinal la Cleveland Clinic şi autor principal al studiului.
„Acum, mă asigur întotdeauna că le aduc în discuţie pacienţilor mei, precum şi prietenilor sau membrilor de familie sănătoşi cu care ar putea veni, pentru a încerca să îi dotez cu instrumentele de care au nevoie pentru a face alegeri informate cu privire la stilul lor de viaţă”, a precizat medicul
O dietă mai sănătoasă este, de asemenea, o metodă mai accesibilă de prevenire a cancerului colorectal.
Deşi screeningul este un instrument important, dr. Kamath observă că este imposibil ca medicii să facă o colonoscopie fiecărei persoane din lume.
În viitor, testele simple care numără metaboliţi specifici ca marker pentru riscul de cancer colorectal ar putea contribui la creşterea monitorizării.
Pe partea de cercetare, autorii intenţionează să testeze dacă anumite diete sau medicamente implicate în reglarea producţiei de arginină şi a ciclului ureei pot ajuta la prevenirea sau tratarea cancerului colorectal la adulţii tineri.
Rezumatul studiului
Cercetătorii au colectat probe de sânge şi ţesut de la 64 de persoane cu cancer colorectal (CRC), împărţindu-le în două grupuri: 20 de pacienţi cu CRC cu debut precoce (diagnosticat la vârsta de 50 de ani sau mai devreme) şi 44 cu CRC cu debut mediu (diagnosticat la vârsta de 60 de ani sau mai mult). Ei au inclus, de asemenea, un grup de control format din 49 de persoane fără cancer.
Laboratorul a analizat aceste probe în două moduri:
- Metabolomică: S-au uitat la peste 400 de metaboliţi (molecule mici) din sânge folosind o tehnică numită cromatografie de gaze-spectrometrie de masă.
- Analiza microbiomului: Ei au examinat comunităţile bacteriene din ţesutul tumoral utilizând secvenţierea ADN-ului.
Cercetătorii au utilizat apoi metode statistice avansate şi învăţarea automată pentru a identifica diferenţele în metaboliţi şi bacterii între cancerul colo-rectal cu debut precoce şi CRC cu debut mediu, pentru a căuta corelaţii între anumiţi metaboliţi şi bacterii şi pentru a construi modele care ar putea face distincţia între aceste cancere cu debut precoce şi cele cu debut mediu pe baza acestor profiluri.
Principalele rezultate
Profilurile de metaboliţi din sânge au fost mult mai bune pentru a distinge cancerul colorectal cu debut precoce de CRC cu debut mediu în comparaţie cu profilurile bacteriene din ţesutul tumoral. Cercetătorii au identificat mai mulţi metaboliţi şi specii bacteriene care erau diferite între cele două grupuri.
Glicerolul şi pseudouridina au fost mai abundente în cancerele colorectale cu debut mediu. Anumite bacterii precum Parasutterella şi Ruminococcaceae au fost mai frecvente în cancerele colorectale cu debut precoce.
Cercetătorii au găsit, de asemenea, corelaţii interesante între anumiţi metaboliţi şi bacterii. De exemplu, glicerolul şi pseudouridina au fost corelate negativ cu bacteriile mai frecvente în cancerul colorectal cu debut precoce. Analiza a arătat modele diferite de interacţiune între metaboliţi şi bacterii în cazul cancerelor colorectale cu debut precoce faţă de cele cu debut mediu, implicând în special metaboliţii ciclului ureei.
Limitările studiului
Studiul a inclus doar 64 de pacienţi cu cancer colorectal, ceea ce limitează puterea statistică şi generalizarea acestuia. Constatările nu au fost testate într-un grup separat de pacienţi pentru a confirma acurateţea lor. Probele au fost colectate după diagnosticarea cancerului, astfel încât nu este clar dacă diferenţele observate au cauzat cancerul sau au rezultat din acesta.
Deşi cercetătorii au încercat să ţină cont de unii factori, ar putea exista variabile nemăsurate care să influenţeze rezultatele. Doar ţesutul tumoral a fost analizat, nu şi probele de scaun, care ar putea oferi o imagine mai completă a bacteriilor intestinale.
Discuţii şi concluzii
Profilurile de metaboliţi pe bază de sânge sunt promiţătoare ca biomarker potenţial pentru a distinge cancerul colorectal cu debut precoce de cel cu debut mediu.
Studiul evidenţiază interacţiunea complexă dintre metabolism, bacteriile intestinale şi dezvoltarea cancerului la pacienţii mai tineri faţă de cei mai în vârstă.
Diferenţele în metabolismul ciclului ureei între cancerele colorectale cu debut precoce şi cele cu debut mediu ar putea fi un domeniu important pentru cercetări ulterioare, care ar putea conduce la noi abordări terapeutice.
Constatările sugerează că procesele biologice care stau la baza cancerelor cu debut precoce pot fi distincte de cele ale pacienţilor mai în vârstă, ceea ce ar putea avea implicaţii pentru strategiile de prevenire, screening şi tratament. Deşi promiţătoare, aceste rezultate trebuie să fie validate la populaţii mai mari, diverse, înainte de a putea fi aplicate clinic.
