Noi cercetări indică faptul că microbiomul intestinal reglează ritmurile circadiene (zi-noapte) ale hormonilor de stres din organism. Reducerea microbiotei intestinale duce la perturbări ale sistemului circadian de bază al creierului şi este asociată cu modificarea ritmurilor hormonilor de stres. Un studiu recent evidenţiază faptul că microbii intestinali reglează regiunile cheie ale creierului care răspund la stres pe tot parcursul zilei.
Folosind transplantul de microbiotă, cercetătorii au confirmat că oscilaţiile microbilor intestinali de-a lungul zilei sunt esenţiale pentru reglarea secreţiei hormonilor de stres.
Un studiu de pionierat a scos la iveală rolul vital pe care microbiota intestinală îl joacă în reglarea răspunsurilor la stres prin interacţiunea cu ritmurile circadiene ale organismului.
Descoperirile deschid calea către dezvoltarea de noi terapii bazate pe microbi care ar putea ajuta persoanele să gestioneze mai bine afecţiunile psihice legate de stres, cum ar fi anxietatea şi depresia, care sunt adesea asociate cu modificări ale ciclurilor circadiene şi de somn.
Această cercetare revoluţionară realizată de Universitatea College Cork şi APC Microbiom, din Irlanda, oferă dovezi convingătoare că trilioanele de microorganisme din intestin orchestrează răspunsurile hormonale ale organismului la stres într-un mod dependent de timp, deschizând calea pentru noi abordări terapeutice care vizează axa intestin-creier.
Publicat marţi, în revista Cell Metabolism, acest studiu evidenţiază relaţia complexă dintre microbiota intestinală şi axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA), sistemul central de răspuns la stres al organismului.
Cercetarea demonstrează că epuizarea microbiotei intestinale duce la o hiperactivare a axei HPA într-o manieră specifică momentului zilei, ceea ce, alături de modificările regiunilor creierului care răspund la stres şi la ritmul circadian, duce la o reacţie modificată la stres pe parcursul zilei.
Studiul identifică în continuare anumite bacterii intestinale, inclusiv o tulpină de Lactobacillus (Limosilactobacillus reuteri), ca având influenţe cheie în acest mecanism de stres reglat circadian.
L. reuteri a apărut ca o tulpină candidată care modulează secreţia de glucocorticoizi (hormoni ai stresului), făcând legătura între oscilaţiile diurne naturale ale microbiotei şi răspunsul modificat la stres.
Această descoperire revoluţionară deschide noi posibilităţi pentru intervenţiile psihobiotice menite să îmbunătăţească rezultatele sănătăţii mintale prin ţintirea bacteriilor intestinale care influenţează reglarea stresului.
Impact şi implicaţii
Având în vedere că stilul de viaţă modern perturbă din ce în ce mai mult ritmul circadian prin tipare de somn neregulate, stres ridicat şi alimentaţie deficitară, această cercetare subliniază importanţa microbiotei intestinale în menţinerea proceselor naturale de reglare a stresului din organism.
„Cercetarea noastră a evidenţiat o legătură importantă între microbiota intestinală şi modul în care creierul răspunde la stres într-un mod specific în timp", a declarat într-un comunicat cercetătorul principal, profesorul John Cryan, comentând aceste descoperiri. .
Potrivit acestuia, microbiomul intestinal nu reglează doar digestia şi metabolismul, ci joacă un rol esenţial în modul în care reacţionăm la stres, iar această reglare urmează un ritm circadian precis.
Cconstatările subliniază importanţa menţinerii unui microbiom sănătos, în special pentru cei care trăiesc în mediul stresant şi rapid din zilele noastre.
Descoperirile ubliniază importanţa nu numai a compoziţiei microbiotei intestinale, ci şi a modului în care microbii intestinali se schimbă pe parcursul zilei. Arătând că bacteriile intestinale influenţează modul în care organismul gestionează stresul pe parcursul zilei, acest studiu ajută la înţelegerea mecanismelor prin care microbiota modelează răspunsurile la mediul din jur.
Lucrarea demonstrează, de asemenea, că explorarea acestei relaţii dintre microbiota intestinală şi ritmurile circadiene se poate dovedi esenţială în dezvoltarea de terapii bazate pe microbiotă pentru tulburările legate de stres în viitor.
„Acest studiu este un salt semnificativ în înţelegerea modului în care microbiomul ne modelează sănătatea mintală”, a adăugat profesorul Paul Ross, director al APC Microbiom Irlanda.
„Această cercetare oferă o perspectivă cheie asupra modului în care ţintirea anumitor bacterii poate ajuta la gestionarea sau chiar prevenirea afecţiunilor legate de stres. Potenţialul de a îmbunătăţi sănătatea mintală prin intervenţii bazate pe microbiom este foarte real, iar acest studiu ne aduce cu un pas mai aproape de acest obiectiv”, a mai precizat cercetătorul.
Studiul a fost efectuat la APC, un lider mondial în cercetarea microbiomului cu sediul la Universitatea College Cork. Echipa se află de multă vreme timp în fruntea cercetării axei intestin-creier, iar această nouă descoperire se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi că bacteriile intestinale au efecte profunde asupra sănătăţii mentale şi fizice.
