Incapacitatea organismului de a produce suficientă insulină sau de a o utiliza în mod eficient duce adesea la apariţia diabetului de tip 2, o boală cronică care afectează sute de milioane de persoane din întreaga lume. Gestionarea bolii este crucială pentru a evita rezultatele negative pe termen lung, cum ar fi amputarea membrelor sau bolile de inimă. Pentru a contracara consecinţele negative, este esenţial ca pacienţii să aibă cunoştinţe bune despre gestionarea zilnică a bolii.
O echipă de cercetători din Portugalia a evaluat acum cât de mulţi pacienţi dintre cei trataţi cu insulină, cât şi dintre cei care nu au nevoie de insulină, au aceste cunoştinţe esenţiale despre diabetul zaharat.
„Principala noastră motivaţie a fost să contribuim la reducerea disparităţii existente în ceea ce priveşte cunoştinţele pe care pacienţii diabetici le au despre boala lor", a declarat primul autor, profesorul Pedro Lopes Ferreira, director al Centrului de studii şi cercetare în domeniul sănătăţii de la Universitatea din Coimbra.
Prin acest studiu echipa a evidenţiat necesitatea îmbunătăţirii cunoştinţelor despre boală în cazul pacienţilor diabetici de tip 2.
Nivelurile de cunoştinţe variază foarte mult
Pentru a evalua cunoştinţele despre diabet, cercetătorii au folosit un test de cunoştinţe dezvoltat pentru persoanele cu diabet zaharat de tip 1 sau de tip 2.
Printre alte întrebări, testul include secţiuni despre nutriţie, semne şi simptome şi controlul bolii cu ajutorul medicamentelor.
La studiu au participat în total 1.200 de persoane cu diabet, dintre care aproape 40% erau tratate cu insulină.
Restul eşantionului a respectat diete specifice, unii dintre ei luând în plus antidiabetice orale fără insulină, în timp ce alţii s-au bazat doar pe dietă.
Rezultatele au arătat că mulţi participanţi (71,3%) au putut răspunde corect la întrebări legate de alimentaţie şi că mai mult de patru din cinci respondenţi au demonstrat cunoştinţe bune despre impactul pozitiv al activităţii fizice.
Mai mult de 75% dintre respondenţi cunoşteau, de asemenea, cea mai bună metodă de testare a nivelului de zahăr din sânge.
Cu toate acestea, în alte domenii, cercetătorii au constatat că aceste cunoştinţe erau foarte deficitare.
De exemplu, atunci când au fost întrebaţi ce produs alimentar nu ar trebui să fie folosit pentru a trata nivelul scăzut al glicemiei, doar 12,8% dintre participanţi au răspuns corect.
Cel mai mic procentaj (4,4%) de răspunsuri corecte a fost la o întrebare referitoare la simptomele cetoacidozei, o complicaţie a diabetului zaharat de tip 2 în stadiu avansat, care poate pune viaţa în pericol.
„Unul dintre principalele motive pentru această disparitate în ceea ce priveşte cunoştinţele este probabil comportamentul profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi domeniile cărora li se acordă prioritate atunci când îi informează pe pacienţi", a explicat Lopes Ferreira.
Dotarea pacienţilor cu cunoştinţe
Cercetătorii au constatat că utilizarea medicamentelor a fost un factor care a avut un impact asupra cunoştinţelor despre diabetul zaharat de tip 2.
Procentul de răspunsuri corecte a fost de 51,8% pentru pacienţii care nu au fost trataţi cu insulină şi de 58,7% pentru pacienţii care folosesc insulină.
Analizând factorii socio-economici şi demografici, faptul de a avea mai puţin de 65 de ani, de a avea o educaţie superioară, de a nu locui singur şi de a urma o dietă specifică a avut un impact pozitiv asupra cunoaşterii bolii.
Cercetătorii au declarat că rezultatele lor evidenţiază necesitatea îmbunătăţirii cunoştinţelor despre diabetul zaharat de tip 2 cu privire la anumite aspecte ale bolii, de exemplu monitorizarea glicemiei, care poate ajuta la evitarea vârfurilor de zahăr din sânge care sunt asociate cu complicaţii acute şi cronice.
Lacunele de cunoştinţe în cadrul secţiunilor individuale ale testului sunt, de asemenea, un aspect care trebuie abordat de urgenţă, a subliniat echipa.
De asemenea, aceştia au afirmat că studiile cu un număr şi mai mare de participanţi ar putea ajuta la o mai bună înţelegere a rolului determinanţilor socioeconomici şi clinici ai bolii.
„Ne-am concentrat pe cunoştinţele proprii ale pacienţilor despre boala lor, mai degrabă decât pe faptul că managementul bolii se bazează doar pe indicatori biologici. Sperăm că rezultatele obţinute vor permite profesioniştilor să schimbe modul în care îi informează pe pacienţi", a conchis Lopes Ferreira.
Concluziile studiului au fost publicate vineri, în revista Frontiers in Public Health.
