Cercetătorii spun că este vital ca în cazul copiilor născuţi prin cezariană aceştia să primească două doze de vaccin împotriva rujeolei pentru o protecţie solidă împotriva bolii, după ce un nou studiu a evidenţiat faptul că aceste naşteri dublează riscul de eşec al vaccinului. Rujeola, cunoscută popular şi sub numele de pojar, este o boală extrem de contagioasă şi gravă, care se transmite prin aer, şi este cauzată de un virus care poate duce la complicaţii grave şi la deces.
Un studiu realizat de universităţile Cambridge, din Marea Britanie, şi Fudan, din China, a constatat că o singură doză de vaccin împotriva rujeolei are un risc de 2,6 ori mai mare de a fi complet ineficientă la copiii născuţi prin cezariană, în comparaţie cu cei născuţi pe cale naturală.
Eşecul vaccinului înseamnă că sistemul imunitar al copilului nu produce anticorpi pentru a lupta împotriva infecţiei cu rujeolă, astfel încât acesta rămâne sensibil la boală.
S-a constatat că un al doilea vaccin împotriva rujeolei induce o imunitate robustă împotriva rujeolei la copiii născuţi prin cezariană.
Rujeola este o boală foarte infecţioasă şi chiar şi rate scăzute de eşec ale vaccinului pot creşte semnificativ riscul unui focar.
Un motiv potenţial pentru acest efect este legat de dezvoltarea microbiomului intestinal al sugarului - vasta colecţie de microbi care trăiesc în mod natural în interiorul intestinului. Alte studii au arătat că naşterea vaginală transferă o varietate mai mare de microbi de la mamă la copil, ceea ce poate stimula sistemul imunitar.
„Am descoperit că modul în care ne naştem - fie prin cezariană, fie prin naştere naturală - are consecinţe pe termen lung asupra imunităţii noastre la boli pe măsură ce creştem", a declarat profesorul Henrik Salje de la Departamentul de Genetică al Universităţii Cambridge, coautor principal al raportului, într-un comunicat al universităţii.
„Ştim că mulţi copii nu ajung să primească a doua vaccinare împotriva rujeolei, ceea ce este periculos pentru ei ca indivizi şi pentru întreaga populaţie", a adăugat acesta.
„Bebeluşii născuţi prin cezariană sunt cei pe care dorim cu adevărat să îi urmărim pentru a ne asigura că primesc al doilea vaccin împotriva rujeolei, deoarece este mult mai probabil ca primul să nu reuşească", a mai precizat el.
Recenta cercetare a fost finanţată de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţe Naturale din China, iar rezultatele au fost publicate luni în revista Nature Microbiology.
Cel puţin 95% din populaţie trebuie să fie complet vaccinată pentru a ţine rujeola sub control, însă Marea Britanie se situează cu mult sub acest nivel, în ciuda faptului că vaccinul împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei (MMR) este disponibil prin intermediul programului de imunizare de rutină pentru copii al Sistemului naţional britanic de Sănătate (NHS).
Un număr din ce în ce mai mare de femei din întreaga lume aleg să nască prin cezariană: în Regatul Unit, o treime din toate naşterile se fac prin cezariană, iar în Brazilia şi Turcia peste jumătate din copii se nasc în acest mod.
„În cazul unei naşteri prin cezariană, copiii nu sunt expuşi la microbiomul mamei în acelaşi mod ca în cazul unei naşteri vaginale. Credem că acest lucru înseamnă că le ia mai mult timp pentru a recupera decalajul în dezvoltarea microbiomului intestinal şi, odată cu acesta, capacitatea sistemului imunitar de a fi pregătit de vaccinuri împotriva unor boli, inclusiv a rujeolei", a explicat prof. Salje.
Pentru a obţine rezultatele, cercetătorii au folosit date din studii anterioare efectuate pe peste 1.500 de copii din Hunan, China, care au inclus probe de sânge prelevate la fiecare câteva săptămâni de la naştere până la vârsta de 12 ani. Acest lucru le-a permis să vadă cum se modifică nivelurile de anticorpi împotriva rujeolei din sânge în primii ani de viaţă, inclusiv după vaccinare.
Ei au descoperit că 12% dintre copiii născuţi prin cezariană nu au avut niciun răspuns imunitar la primul vaccin împotriva rujeolei, în comparaţie cu 5% dintre copiii născuţi prin naştere vaginală. Asta înseamnă că mulţi dintre copiii născuţi prin cezariană au avut totuşi un răspuns imunitar după prima vaccinare.
Sunt necesare două doze de vaccin împotriva rujeolei pentru ca organismul să îşi creeze un răspuns imunitar de lungă durată şi să se protejeze împotriva rujeolei.
Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, arată că în 2022, doar 83% dintre copiii din lume au primit o doză de vaccin împotriva rujeolei până la prima lor zi de naştere - cel mai mic procent din 2008 încoace.
Ezitarea în ceea ce priveşte vaccinarea este cu adevărat problematică, spun autorii studiului întrucât rujeola se află în fruntea listei de boli îngrijorătoare, întrucât este atât de infecţioasă.
Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli din lume, şi se răspândeşteă prin tuse şi strănut. Ea debutează cu simptome asemănătoare răcelii şi o erupţie cutanată şi poate duce la complicaţii grave, inclusiv orbire, convulsii şi deces.
Virusul rujeolic aparţine familiei Paramyxoviridae, genul Morbilivirus şi se raspândeşte cu repeziciune, mai ales la persoane nevaccinate.
Numărul R al rujeolei (numărul mediu de persoane pe care o persoană infectată cu virusul va continua să le infecteze) > 15 sau mai multe persoane pune în umbră chiar şi cele mai galopante variante ale SARS-CoV-2, virusul care a provocat pandemia de Covid-19.
Din cauza ratei foarte crescute de infecţiozitate, nu a fost niciodată posibil să se ajungă la eradicarea bolii, dar multe ţări au fost declarate fără rujeolă de către OMS.
Principala armă în războiul împotriva rujeolei este vaccinul ROR, implementat începând cu 1971, care oferă, de asemenea, imunitate împotriva oreionului şi rubeolei – două alte virusuri cu efecte potenţial neplăcute pe termen lung.
Înainte de introducerea vaccinului împotriva rujeolei, în 1963, la fiecare câţiva ani se produceau epidemii majore de rujeolă, provocând aproximativ 2,6 milioane de decese în fiecare an.
În România, Ministerul Sănătăţii (MS) a aprobat în noiembrie 2022, un plan de acţiune care are ca ţintă eliminarea rujeolei şi rubeolei din România în următorul deceniu, în principal prin creşterea imunizării cu vaccin combinat rujeolă-oreion-rujeolă (ROR).
În ultimii ani, rata vaccinării din România a scăzut semnificativ, în special din cauza activiştilor care militează împotriva vaccinării.
Pe 5 decembrie 2023, MS a declarat epidemie de rujeolă la nivel naţional, motivând decizia prin creşterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă şi prin numărul mare de spitalizări în secţiile de pediatrie şi boli infecţioase al copiilor infectaţi.
La nivel local, este important ca cel puţin 95% dintre copii să fie vaccinaţi pentru evitarea eventualelor focare
Mai puteţi citi şi:
Rujeola, cea mai infecţioasă boală cunoscută de ştiinţă
Cazurile de rujeolă, în creştere în Europa. România, pe primul loc
