Problemele legate de nivelul de fier din sânge şi de capacitatea organismului de a regla acest nutrient important ca urmare a infecţiei cu SARS-CoV-2 ar putea fi un factor cheie de declanşare a Covid de lungă durată, potrivit unei noi cercetări.
Descoperirea nu numai că indică posibile modalităţi de prevenire sau de tratare a acestei afecţiuni, dar ar putea ajuta la explicarea motivelor pentru care simptome similare cu cele ale Covid prelungit sunt, de asemenea, frecvent întâlnite într-o serie de afecţiuni post-virale şi inflamaţii cronice.
Deşi estimările sunt foarte variabile, până la trei din 10 persoane infectate cu SARS-CoV-2 ar putea dezvolta Covid lung, cu simptome precum oboseală, dificultăţi de respiraţie, dureri musculare şi probleme de memorie şi concentrare („ceaţă cerebrală").
Se estimează că numai în Marea Britanie 1,9 milioane de persoane se confruntau cu Covid prelungit autodeclarat până în martie 2023, potrivit Oficiului Naţional de Statistică britanic.
La scurt timp după începerea pandemiei de Covid-19, cercetătorii de la Universitatea Cambridge au început să recruteze persoane care au fost testate pozitiv pentru virus în cohorta Covid-19 din cadrul Institutului Naţional de Cercetare pentru Sănătate şi Îngrijire (NIHR) BioResource.
Printre aceştia se numără personalul medical asimptomatic identificat prin intermediul screening-ului de rutină, până la pacienţii internaţi la spitalele universitare NHS Cambridge, unii dintre ei la unitatea de terapie intensivă.
Pe parcursul unui an, participanţii au furnizat mostre de sânge, permiţându-le cercetătorilor să monitorizeze modificările după infecţie.
Întrucât a devenit clar că un număr semnificativ de pacienţi vor avea simptome care vor persista - Covid de lungă durată - cercetătorii au putut urmări aceste probe pentru a vedea dacă orice modificări din sânge se corelează cu starea ulterioară a acestora.
În concluziile publicate în revista Nature Immunology, cercetătorii de la Institutul Cambridge pentru Terapie Imunologică şi Boli Infecţioase (CITIID), împreună cu cercetători de la Oxford, au analizat probe de sânge de la 214 persoane.
Aproximativ 45% dintre cei chestionaţi cu privire la recuperarea lor au raportat simptome de Covid de lungă durată între trei şi zece luni mai târziu.
Echipa a descoperit că inflamaţia continuă - o parte naturală a răspunsului imunitar la infecţie - şi nivelurile scăzute de fier din sânge, care contribuie la anemie şi perturbă producţia sănătoasă de globule roşii, au putut fi observate încă de la două săptămâni după infectare la acele persoane care raportează Covid-19 de lungă durată multe luni mai târziu.
Dereglarea timpurie a fierului a fost detectabilă în grupul de persoane cu Covid prelungit, indiferent de vârstă, sex sau de gravitatea iniţială a bolii, sugerând un posibil impact asupra recuperării chiar şi la cei care prezentau un risc scăzut de îmbolnăvire severă sau care nu au avut nevoie de spitalizare sau de oxigenoterapie atunci când au fost bolnavi.
„Nivelurile de fier şi modul în care organismul reglează fierul au fost perturbate încă de la început în timpul infecţiei cu SARS-CoV-2 şi a fost nevoie de foarte mult timp pentru a se recupera, în special în cazul acelor persoane care au continuat să raporteze un Covid prelungit câteva luni mai târziu", a declarat luni într-un comunicat dr. Aimee Hanson, care a lucrat la acest studiu în timp ce era la Universitatea Cambridge, în prezent la Universitatea din Bristol.
Potrivit acesteia, s-au văzut dovezi că organismul a încercat să rectifice disponibilitatea scăzută de fier şi anemia rezultată prin producerea mai multor globule roşii, dar nu a reuşit să se descurce în faţa inflamaţiei continue.
Deşi dereglarea nivelurilor de fier a fost mai profundă în timpul şi după Covid-19 sever, cei care au continuat să dezvolte Covid de lungă durată după un curs mai uşor al bolii acute au prezentat modele similare în sânge.
Cea mai pronunţată asociere cu Covid prelungit a fost rapiditatea cu care inflamaţia, nivelurile de fier şi reglarea acestuia au revenit la normal după infecţia cu SARS-CoV-2 - deşi simptomele au avut tendinţa de a continua mult timp după ce nivelurile de fier s-au recuperat.
Specialiştii spun că dereglarea fierului este o consecinţă comună a inflamaţiei şi este un răspuns natural la infecţie.
Atunci când organismul are o infecţie, acesta răspunde prin eliminarea fierului din sânge, ceea ce ne protejează de bacteriile potenţial letale care captează fierul din fluxul sanguin şi se dezvoltă rapid. Este un răspuns evolutiv care redistribuie fierul în organism, şi astfel plasma sanguină conţine mai puţin fier.
„Cu toate acestea, dacă acest lucru durează mult timp, există mai puţin fier pentru celulele roşii din sânge, astfel încât oxigenul este transportat mai puţin eficient, afectând metabolismul şi producţia de energie, şi pentru celulele albe din sânge, care au nevoie de fier pentru a funcţiona corect. Mecanismul de protecţie sfârşeşte prin a deveni o problemă", spune profesorul Hal Drakesmith, de la Institutul de medicină moleculară a universităţii Oxford, coautor al studiului.
Descoperirile pot ajuta la explicarea motivului pentru care simptome precum oboseala şi intoleranţa la exerciţii fizice sunt frecvente în cazul Covid de lungă durată, precum şi în câteva alte sindroame postvirale cu simptome de durată.
Cercetătorii spun că studiul indică potenţiale modalităţi de prevenire sau de reducere a impactului Covid prelungit prin rectificarea dereglării fierului în timpul infecţiei timpurii, pentru a preveni rezultatele negative pe termen lung asupra sănătăţii.
O abordare ar putea fi controlul inflamaţiei extreme cât mai devreme posibil, înainte ca aceasta să aibă impact asupra reglării fierului.
O altă abordare ar putea implica suplimentarea cu fier, deşi, după cum subliniază dr. Hanson, este posibil ca acest lucru să nu fie simplu.
„Nu înseamnă neapărat că indivizii nu au suficient fier în organism, ci doar că acesta este blocat în locul nepotrivit", spune ea. „Ceea ce avem nevoie este o modalitate de a remobiliza fierul şi de a-l atrage înapoi în fluxul sanguin, unde devine mai util pentru celulele roşii din sânge", precizează ea.
Cercetarea susţine, de asemenea, constatări „accidentale" din alte studii, inclusiv studiul IRONMAN, care urmărea să afle dacă suplimentele de fier au fost benefice pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacă - studiul a fost întrerupt din cauza pandemiei de Covid-19, dar constatările preliminare sugerează că participanţii la studiu au fost mai puţin susceptibili de a dezvolta efecte adverse grave din cauza Covid-19.
Efecte similare au fost observate în rândul persoanelor care trăiesc cu tulburare de sânge beta-talasemie, care poate face ca indivizii să producă prea mult fier în sângele lor.
