Cancerul de col uterin, care se formează în celulele care căptuşesc colul uterin, este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei la nivel global, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În România se înregistrează cea mai ridicată incidenţă a cancerului de col uterin din Europa şi o rată de mortalitate prin această boală de trei ori mai mare decât media europeană.
La nivel global, cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei, cu aproximativ 600.000 de cazuri noi estimate în 2022, reprezentând 6,5% din toate cancerele feminine, potrivit OMS. Aproximativ 350.000 de decese au avut loc în 2022 din cauza cancerului de col uterin, 90% dintre ele în ţări cu venituri mici şi medii.
Cea mai importantă cauză a cancerului de col uterin este infecţia persistentă cu virusul Papilloma Uman (papilomavirus/HPV).
HPV este detectat în 99% dintre tumorile cervicale, în special în subtipurile oncogene, cum ar fi HPV 16 şi 18.
Imunizarea împotriva HPV previne infecţia cu tipurile de HPV împotriva cărora este conceput vaccinul şi, prin urmare, se aşteaptă să prevină cancerul HPV specific la femei.
Grupul farmaceutic internaţional Merck a anunţat vineri, într-un comunicat, că imunoterapia sa Keytruda (pembrolizumab) în combinaţie cu chimio-radioterapia, a îndeplinit obiectivul principal al unui studiu de fază III, respectiv îmbunătăţirea supravieţuirii generale pentru pacientele nou diagnosticate cu o formă de cancer de col uterin.
Administraţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) a autorizat în ianuarie extinderea utilizării terapeutice a combinaţiei pentru tratarea pacientelor cu cancer de col uterin în stadiu avansat şi care nu au primit anterior intervenţii chirurgicale, radioterapie sau terapie sistemică.
Autorizarea din ianuarie s-a bazat pe un studiu în stadiu avansat în care combinaţia de medicamente a redus riscul de progresie a cancerului sau de deces, dar nu a demonstrat o îmbunătăţire semnificativă din punct de vedere clinic în ceea ce priveşte supravieţuirea generală, în comparaţie cu chimioterapia singură.
Combinaţia Keytruda a fost autorizatătă pentru două indicaţii legate de tratamentul cancerului de col uterin.
În Uniunea Europeană, imunoterapia este în prezent autorizată ca monoterapie sau în combinaţie cu chimioterapia pentru 26 de indicaţii, printre care melanom, cancer pulmonar, limfom Hodgkin classic, carcinom urotelial, cancer cervical (de col uterin), cancer gastrointestinal.
Substanţa activă din această imunoterapie, pembrolizumab, este un anticorp monoclonal, un inhibitor al punctelor de control imunitar.
Un anticorp monoclonal este un anticorp (un tip de proteină) care a fost conceput pentru a recunoaşte şi a se lega de o structură specifică (numită antigen) care se găseşte în anumite celule din organism.
Medicamentul pembrolizumab a fost conceput pentru a se lega de un receptor numit receptorul 1 cu rol in controlul morţii celulare programate (PD-1) şi pentru a-l bloca, ceea ce intrerupe activitatea anumitor celule ale sistemului imunitar (sistemul natural de apărare al organismului) numite celule T.
PD-1 este un punct de control imunitar care opreşte celulele T să atace alte celule din organism.
Prin blocarea PD-1, pembrolizumab împiedică PD-1 să oprească activitatea acestor celule ale sistemului imunitar, crescând astfel capacitatea sistemului imunitar de a omorî celulele canceroase.
În România se înregistrează cea mai ridicată incidenţă a cancerului de col uterin din Europa şi o rată de mortalitate prin această boală de trei ori mai mare decât media europeană.
Conform datelor Sistemului European de Informaţii privind Cancerul (ECIS), în 2022, în România, au fost înregistrate 3.368 de cazuri noi de cancer de col uterin, ceea ce înseamnă că la fiecare 13 cazuri de cancer nou-diagnosticate la femeile din ţara noastră, unul este un cancer de col uterin.
Ministerul Sănătăţii a reluat în 2021 programul de vaccinare anti-HPV, care reduce semnificativ riscul de a dezvolta cancer de col uterin.
Vaccinul anti-HPV se administrează doar la cerere, cu seruri achiziţionate de Ministerul Sănătăţii.
În prezent, programul este disponibil pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani, însă ministrul Sănătăţii a anunţat extinderea programului la femeile cu vârsta până la 45 de ani şi la băieţi, precum şi compensarea vaccinurilor prin programul naţional de vaccinare din România.
