Bolile care afectează sistemul nervos, cum ar fi demenţa de tip Alzheimer, migrenele sau consecinţele unui accident vascular cerebral (AVC), reprezintă în prezent principala cauză la nivel mondial a problemelor de sănătate, potrivit unui vast studiu publicat vineri.
La nivel mondial, numărul persoanelor care suferă sau mor din cauza unor afecţiuni neurologice, cum ar fi un AVC, boala Alzheimer şi alte demenţe, precum şi meningita, a crescut substanţial în ultimii 30 de ani, din cauza creşterii şi îmbătrânirii populaţiei globale, precum şi a expunerii crescute la factorii de risc de mediu, metabolici şi de stil de viaţă.
În 2021, un număr impresionant de 3,4 miliarde de persoane trăiau cu o afecţiune neurologică, ceea ce marchează o creştere substanţială a prevalenţei acestor boli şi afecţiuni. potrivit unei noi analize importante din cadrul studiului „Global Burden of Disease, Injuries, and Risk Factors" (Povara globală a bolilor, leziunilor şi factorilor de risc) GBD 2021, publicat în revista Lancet Neurology.
Acest nivel ar fi mult mai ridicat decât estimările actuale şi ar însemna că aceste tulburări au crescut cu mai bine de jumătate din 1990.
Potrivit analizei, realizată de sute de cercetători sub egida Institutului pentru Indici Metrici şi Evaluare în Sănătate (IHME), un organism de referinţă în materie de statistici privind sănătatea, patologiile neurologice au luat locul patologiilor cardiovasculare în clasamentul cauzelor problemelor de sănătate la nivel mondial.
Analiza sugerează că, la nivel mondial, numărul total de dizabilităţi, boli şi decese premature - o măsură cunoscută sub numele de ani de viaţă ajustaţi în funcţie de dizabilitate (DALY) - cauzate de afecţiunile neurologice a crescut cu 18% în ultimii 31 de ani, de la aproximativ 375 de milioane de ani de viaţă sănătoasă pierduţi în 1990 la 443 de milioane de ani în 2021.
Numărul absolut de DALYs creşte în mare parte din cauza îmbătrânirii şi a creşterii populaţiei la nivel mondial.
Cu toate acestea, dacă impactul demografic este eliminat prin standardizarea în funcţie de vârstă, ratele DALY şi ale deceselor cauzate de afecţiuni neurologice au scăzut cu aproximativ o treime (27% şi, respectiv, 34%) la nivel mondial din 1990 - în mare parte datorită unei mai bune conştientizări, vaccinării şi eforturilor de prevenire la nivel mondial pentru unele afecţiuni, cum ar fi tetanosul (scădere cu 93% a ratelor DALY-urilor standardizate în funcţie de vârstă), meningita (scădere cu 62%) şi accidentul vascular cerebral (scădere cu 39%).
Primii 10 factori care au contribuit la pierderea de sănătate neurologică în 2021 au fost accidentul vascular cerebral, encefalopatia neonatală (leziuni cerebrale), migrena, boala Alzheimer şi alte demenţe, neuropatia diabetică (leziuni nervoase), meningita, epilepsia, complicaţiile neurologice ale naşterii premature, tulburările din spectrul autist şi cancerele sistemului nervos.
Consecinţele neurologice ale Covid-19 (tulburări cognitive şi sindromul Guillain-Barré) s-au clasat pe locul 20, reprezentând 2,48 milioane de ani de viaţă sănătoasă pierduţi în 2021.
Cercetătorii văd în aceasta, printre altele, o consecinţă a îmbătrânirii populaţiei, mai ales că marea majoritate a tulburărilor neurologice nu pot fi vindecate şi, prin urmare, pot persista ani de zile până la deces.
Accidentele vasculare cerebrale provoacă de departe cele mai multe dizabilităţi şi probleme de sănătate.
Potrivit studiului, acestea au dus la pierderea a 160 de milioane de ani de viaţă sănătoasă - un indicator menit să meargă dincolo de simpla speranţă de viaţă pentru a lua în considerare situaţia reală a persoanelor - la nivelul întregii populaţii a lumii.
AVC sunt urmate de encefalopatia neonatală, demenţa de tip Alzheimer şi consecinţele neurologice ale diabetului, dar şi de meningite şi epilepsie.
În ceea ce priveşte sechelele neurologice ale Covid-19, una dintre componentele afecţiunii cunoscute drept Covid de lungă durată, acestea se află pe locul 20.
În materie de mortalitate, problemele neurologice au ucis peste 11 milioane de persoane în 2021, potrivit studiului.
Această cifră este totuşi mică în comparaţie cu cea a numărului de decese cauzate de bolile cardiovasculare - 19,8 milioane - care, în general, provoacă decesul într-un timp mai scurt.
Cele mai răspândite afecţiuni neurologice în 2021 au fost durerile de cap de tip tensional (aproximativ 2 miliarde de cazuri) şi migrenele (aproximativ 1,1 miliarde de cazuri).
Neuropatia diabetică este afecţiunea neurologică cu cea mai rapidă creştere dintre toate afecţiunile neurologice.
„Numărul de persoane cu neuropatie diabetică a crescut de peste trei ori la nivel global din 1990, ajungând la 206 milioane în 2021", a declarat co-autorul principal dr. Liane Ong de la IHME, Universitatea din Washington.
Acest lucru este în concordanţă cu creşterea prevalenţei globale a diabetului, spune cercetătoarea.
Studiul actual se bazează pe analizele GBD anterioare pentru a oferi cea mai amplă şi mai cuprinzătoare analiză care să compare prevalenţa şi povara (boală şi deces) afecţiunilor sistemului nervos între ţări la nivel global între 1990 şi 2021 - extinzând numărul de afecţiuni neurologice studiate de la 15 la 37, care se întind de la naştere până la vârsta a doua.
Pentru a reflecta mai bine faptul că tulburările neurologice pot apărea în orice etapă a vieţii, pentru prima dată, colaboratorii GBD 2021 privind tulburările sistemului nervos au studiat tulburările de neurodezvoltare şi afecţiunile neurologice la copii şi au constatat că acestea sunt responsabile pentru aproape o cincime (18%) din totalul DALY în 2021, reprezentând 80 de milioane de ani de viaţă sănătoasă pierduţi la nivel mondial.
„Fiecare ţară are acum estimări ale poverii lor neurologice bazate pe cele mai bune dovezi disponibile", a declarat autorul principal, dr. Jaimie Steinmetz de la IHME.
„Fiind principala cauză a poverii globale a bolilor la nivel mondial şi având în vedere că numărul de cazuri a crescut cu 59% la nivel global din 1990, afecţiunile sistemului nervos trebuie abordate prin intermediul unor strategii de prevenire, tratament, reabilitare şi îngrijire pe termen lung eficiente, acceptabile din punct de vedere cultural şi accesibile", a precizat omul de ştiinţă.
Studiul, realizat pentru a informa eforturile continue de suport şi de conştientizare, va sprijini Planul de acţiune global intersectorial al OMS privind epilepsia şi alte tulburări neurologice 2022-2031 (IGAP), care are ca scop reducerea impactului şi a poverii tulburărilor neurologice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu tulburări neurologice, precum şi a celor care le îngrijesc şi a familiilor acestora.
Peste 80% din decesele neurologice şi pierderile de sănătate au loc în ţările cu venituri mici şi mijlocii (LMIC), potrivit analizei.
Autorii subliniază că, până în 2017, doar un sfert dintre ţările la nivel global aveau un buget separat pentru afecţiunile neurologice şi doar aproximativ jumătate dintre ele aveau ghiduri clinice.
Mai mult, personalul medical care se ocupă de persoanele cu afecţiuni neurologice este distribuit inegal în lume, ţările cu venituri ridicate având de 70 de ori mai mulţi profesionişti în domeniul neurologic la 100.000 de persoane decât ţările cu venituri mici şi mijlocii.
Prevenirea ar trebui să fie o prioritate absolută
„Deoarece multe afecţiuni neurologice nu au tratamente curative, iar accesul la asistenţă medicală este adesea limitat, înţelegerea factorilor de risc modificabili şi a poverii afecţiunilor neurologice potenţial evitabile este esenţială pentru a contribui la reducerea acestei crize globale de sănătate", a declarat coautorul principal, dr. Katrin Seeher, specialist în sănătate mintală la Unitatea pentru sănătatea creierului din cadrul OMS.
Studiul a cuantificat proporţia de povară a afecţiunilor sistemului nervos care era potenţial evitabilă prin eliminarea factorilor de risc cunoscuţi pentru AVC, demenţă, scleroză multiplă, boala Parkinson, encefalită, meningită şi dizabilitate intelectuală.
Analiza sugerează că modificarea a 18 factori de risc de-a lungul vieţii unei persoane - cel mai important, tensiunea arterială sistolică ridicată (57% din DALY) - ar putea preveni 84% din DALY la nivel mondial din cauza unui AVC.
În plus, estimările sugerează că, prin controlul expunerii la plumb, s-ar putea reduce povara dizabilităţii intelectuale cu 63%, în timp ce reducerea glicemiei ridicate la niveluri normale ar putea reduce povara demenţei cu aproximativ 15%.
„Povara neurologică la nivel mondial creşte foarte rapid şi va pune şi mai multă presiune asupra sistemelor de sănătate în următoarele decenii", a declarat coautorul principal, dr. Valery Feigin, director al Institutului Naţional pentru AVC şi Neuroştiinţe Aplicate al Universităţii Auckland din Noua Zeelandă.
El a precizat că, multe dintre strategiile actuale de reducere a afecţiunilor neurologice au o eficacitate scăzută sau nu sunt suficient de bine implementate, aşa cum este cazul unora dintre afecţiunile cu cea mai rapidă creştere, dar în mare parte prevenibile, cum ar fi neuropatia diabetică şi tulburările neonatale.
De asemenea, cercetătorul a indicat faptul că, pentru multe alte afecţiuni, nu există tratament, ceea ce subliniază importanţa unor investiţii şi cercetări mai mari în intervenţii noi şi în factori de risc potenţial modificabili.
„Afecţiunile sistemului nervos includ boli şi leziuni infecţioase şi transmise prin vectori, precum şi boli şi leziuni netransmisibile, care necesită strategii diferite de prevenire şi tratament pe tot parcursul vieţii", a precizat dr. Steinmetz.
Oamenii de ştiinţă sperăm că acest demers poate ajuta factorii de decizie politică să înţeleagă mai cuprinzător impactul afecţiunilor neurologice atât asupra adulţilor, cât şi asupra copiilor, pentru a informa intervenţii mai bine direcţionate în fiecare ţară în parte, precum şi pentru a ghida eforturile continue de conştientizare şi advocacy în întreaga lume.
În ciuda acestor constatări importante, autorii notează mai multe limitări, inclusiv faptul că, deşi au făcut tot posibilul pentru a surprinde toate pierderile legate de sănătatea sistemului nervos, unele afecţiuni au fost lăsate pe dinafară pentru că nu au putut izola componenta neurologică, inclusiv infecţii precum HIV, care are un impact mare în multe părţi ale lumii.
Deşi studiul utilizează cele mai bune dovezi disponibile, estimările sunt limitate de cantitatea şi calitatea datelor, în special în ţările cu venituri mici şi mijlocii.
Experţi care nu au participat la studiu, au comentat că acest nou raport important al GBD evidenţiază faptul că povara afecţiunilor neurologice este mai mare decât se credea anterior. În următoarea iteraţie, ar trebui să se acorde mai multă atenţie bolilor neuromusculare, efectelor cancerului asupra sistemului nervos şi durerii neuropatice, spun ei.
„Compararea handicapului cauzat de afecţiunile cu apariţie episodică faţă de cele care provoacă boli permanente şi progresive va rămâne o provocare, deoarece efectele asupra indivizilor variază substanţial", au mai precizat experţii.
