Bacteriofagii, microorganismele care pot distruge bacteriile, cunoscuţi şi sub numele de fagi, sunt virusuri care infectează bacteriile şi le folosesc pentru a se reproduce şi a se răspândi. Deşi cuvântul „bacteriofag" (care înseamnă „devorator de bacterii" în greaca veche) sugerează distrugerea, mulţi fagi pot adopta modul „adormit", un proces în care virusul se încorporează în genomul bacterian unde rămâne în stare latentă, fără să distrugă bacteria. De fapt, virusul poate avea chiar o relaţie simbiotică cu bacteria, iar genele sale pot ajuta gazda să prospere, au descoperit cercetătorii.
Un grup de la Universitatea din Tel Aviv (TAU) a descifrat un proces complex de luare a „deciziilor" care ajută virusurile să aleagă dacă să îşi ucidă bacteriile gazdă sau să rămână în „relaţii de prietenie" cu acestea.
Publicat recent în jurnalul ştiinţific Nature Microbiology, studiul a dezvăluit modul în care virusurile bacteriofage se folosesc de sistemul imunitar al bacteriilor, conceput în mod normal să le distrugă, pentru a lua această decizie, ceea ce poate conduce la moartea bacteriei gazdă.
În mod obişnuit, virusurile bacteriofage au tendinţa de a rămâne în stare latentă, în „aşteptare", în interiorul bacteriei gazdă atunci când detectează concentraţii ridicate de semnale de la alte virusuri bacteriofage din exterior.
În timpul acestei faze latente, virusurile bacteriofage se integrează în genomul bacteriei, ajutând la dezvoltarea simbiotică a gazdei.
Însă, atunci când nu sunt detectate semnale externe, virusurile bacteriofage dezactivează sistemul de apărare al gazdei, devin active şi violente, se replică rapid, ucid gazda şi trec la următoarea ţintă.
Această descoperire, pe care cercetătorii israelieni au anunţat-o joi, într-un comunicat, este importantă, în special deoarece anumite bacterii, cum ar fi cele care provoacă holera la om, pot deveni mai dăunătoare în cazul în care adăpostesc virusuri bacteriofage în stare latentă în interiorul lor.
În plus, virusurile bacteriofage prezintă potenţialul de a acţiona ca alternative la antibiotice în lupta cu bacteriile patogene.
Astfel, studii viitoare asupra virusurilor bacteriofage pot îmbunătăţi înţelegerea comportamentului virusurilor în general.
