Un grup de cercetători britanici a descoperit o nouă cauză care stă la baza multor daune provocate de astm. Descoperirea unui mod de a limita daunele provocate de atacul de astm ar putea opri boala, spun ei.
Oamenii de ştiinţă de la Colegiul King din Londra (KCL) au descoperit o nouă cauză a astmului, ceea ce trezeşte speranţe pentru un tratament care ar putea preveni această boală care pune viaţa în pericol.
Majoritatea tratamentelor actuale pentru astm pornesc de la ideea că afecţiunea este o boală inflamatorie.
Cu toate acestea, o caracteristică a astmului, ce pune viaţa în pericol, este criza de astm sau constricţia căilor respiratorii, ceea ce face dificilă respiraţia.
Noul studiu arată pentru prima dată că multe caracteristici ale unui atac de astm - inflamaţie, secreţie de mucus şi deteriorarea barierei căilor respiratorii care previne infecţiile - rezultă din această constricţie mecanică.
Descoperirile sugerează că blocarea unui proces care provoacă în mod normal moartea celulelor epiteliale ar putea preveni leziunile, inflamaţia şi mucusul care rezultă în urma unui atac de astm.
Celulele care căptuşesc căile respiratorii sunt presate până la distrugere în timpul unui atac, arată cercetările echipei, care şi-a publicat constatările joi, în revista Science.
„Descoperirea noastră este punctul culminant a mai mult de zece ani de muncă. În calitate de specialişti în biologia celulară, care urmăresc procesele, am putut observa că constrângerea fizică a unui atac de astm provoacă o distrugere generalizată a barierei căilor respiratorii", a declarat profesorul Jody Rosenblatt de la KCL.
Fără această barieră, cei care suferă de astm sunt mult mai predispuşi la inflamaţii pe termen lung, la dificultăţi în vindecarea rănilor şi la infecţii care provoacă mai multe atacuri.
„Înţelegând acest mecanism fundamental, suntem acum într-o poziţie mai bună pentru a preveni toate aceste evenimente", a precizat ea.
Cercetătorii spun că medicamentele care previn crizele de astm ar putea întrerupe acest ciclu de daune.
Căile respiratorii ale persoanelor cu astm sunt sensibile la factori declanşatori precum polenul, animalele de companie şi chiar exerciţiile fizice.
Acestea se inflamează sau se umflă, provocând simptome precum tuse, respiraţie şuierătoare şi lipsă de aer.
Medicamentele existente sau inhalatoarele pot reduce această inflamaţie şi pot ajuta la menţinerea căilor respiratorii deschise.
Dar atacurile repetate pot provoca cicatrizarea permanentă şi îngustarea căilor respiratorii.
În timpul unui atac, muşchiul neted care înconjoară căile respiratorii începe să se comprime şi să se strângă, ceea ce este cunoscut sub numele de bronhoconstricţie.
Echipa de la Kings College London (KCL) a studiat acest proces în detaliu, folosind şoareci şi mostre de ţesut pulmonar uman.
Cercetătoarea care a condus studiul, profesorul Jody Rosenblatt, explică faptul că bronhoconstricţia deteriorează mucoasa căilor respiratorii, ceea ce duce la inflamaţii pe termen lung, leziuni şi infecţii care provoacă mai multe atacuri.
Până acum, această deteriorare a mucoasei a fost trecută cu vederea, a declarat ea într-un comunicat al KCL.
„Căptuşeala epitelială este prima linie de apărare a organismului împotriva infecţiilor şi, cu toate acestea, este deteriorată în timpul atacurilor de astm",spune prof. Rosenblatt.
„Există această rană constantă care apare - este un cerc vicios. Dacă putem bloca daunele, sperăm că acest lucru ar putea împiedica apariţia atacurilor", a precizat ea.
Răspunsul la stoparea simptomelor de astm ar putea să se afle în extruziunea celulară, un proces descoperit de cercetători care determină majoritatea morţii celulelor epiteliale.
Descoperirea mecanismelor care stau la baza extrudării celulelor ar putea sta la baza altor boli inflamatorii care prezintă, de asemenea, constricţie, cum ar fi crampele intestinale şi boala inflamatorie intestinală.
Oamenii de ştiinţă au folosit modele de plămâni de şoareci şi ţesuturi de căi respiratorii umane pentru a descoperi că atunci când căile respiratorii se contractă, cunoscută sub numele de bronhoconstricţie, celulele epiteliale care căptuşesc căile respiratorii sunt extrase şi ulterior mor.
Deoarece bronhoconstricţia cauzează atât de multe extrudări de celule, aceasta deteriorează bariera căilor respiratorii, ceea ce provoacă inflamaţie şi exces de mucus.
În studiile anterioare, oamenii de ştiinţă au descoperit că un compus chimic, gadoliniu, poate bloca extruzia.
Un posibil tratament preventiv pe care cercetătorii îl explorează conţine elementul chimic gadoliniu, care pare să ajute - cel puţin la şoareci, dar este nevoie de mai multe cercetări pentru a vedea dacă acesta ar putea fi suficient de sigur şi eficient pentru a fi încercat la oameni - iar acest lucru va dura ani de zile.
În acest studiu, ei au descoperit că acesta ar putea funcţiona la şoareci pentru a preveni extruzia în exces care provoacă daune şi inflamaţii după un atac de astm. Autorii notează că gadoliniul nu a fost testat la oameni şi nu se ştie dacă este sigur sau eficient.
Descoperirea deschide noi căi importante pentru a explora posibile noi opţiuni de tratament de care au nevoie persoanele cu astm.
Dr. Samantha Walker, director de cercetare şi inovare la organizaţia caritabilă Asthma and Lung UK, spune că este esenţial ca persoanele cu astm să continue să utilizeze corect medicamentele prescrise, iar pentru cei care încă mai au simptome este important să se adreseze specialiştilor.
Finanţarea acestor cercetări este necesară pentru a găsi noi tratamente care să abordeze mai bine cauzele astmului, notează ea.
În Marea Britanie, peste cinci milioane de persoane suferă de astm, aproximativ unul din 12 adulţi şi unul din 11 copii.
În ciuda caracterului comun al bolii, cauzele astmului sunt încă necunoscute.
Medicamentele actuale tratează consecinţele unui atac de astm prin deschiderea căilor respiratorii, calmarea inflamaţiei şi descompunerea mucusului lipicios care blochează căile respiratorii, ceea ce ajută la controlul astmului, dar nu îl previne.
