O proteină care se regăseşte în sistemul imunitar ar putea fi soluţia împotriva unei bacterii letale „măncătoare de carne", potrivit descoperirilor unei echipe de oameni de ştiinţă australieni.
Într-un nou studiu, o echipă de la universitatea naţională din Australia (ANU) a descoperit că proteina NLRP3 poate fi utilizată împotriva Clostridium perfringens, o bacterie care este o cauză comună a intoxicaţiilor alimentare, dar care este responsabilă şi de infecţii potenţial letale, inclusiv cangrenă.
În cazurile grave, bacteria produce două toxine - una care face o gaură în suprafaţa unei celule şi cealaltă care afectează structurile interne ale acesteia.
Oamenii de ştiinţă au descris în acest studiu capacitatea NLRP3 de a detecta toxinele, comparând-o cu un sistem de alarmă casnic: detectorul de fum.
Cu toate acestea, ei au descoperit că proteina poate deveni hiperactivă şi poate declanşa un răspuns disproporţionat din partea organismului, ceea ce duce la închiderea mecanismelor de siguranţă şi la apariţia unor afecţiuni care pun viaţa în pericol, inclusiv sepsis.
Echipa, condusă de Anukriti Mathur şi Callum Kay (foto credit: Ellie Hyde, ANU), de la facultatea de medicină John Curtin (JCSMR) din cadrul ANU, au folosit medicamente pentru a atenua răspunsul declanşat de NLRP3, reuşind astfel să descifreze mecanismele moleculare responsabile de semnalul de alarmă.
Potrivit cercetătorilor, printr-o mai bună înţelegere a acestor mecanisme ar putea fi dezvoltate noi terapii pentru a învinge bacteria.
„Rata mortalităţii necrozei musculare (fasceită necrozantă), cauzată de Clostridium perfringens, rămâne alarmant de ridicată, depăşind 50%", a declarat Anukriti Mathur, într-un comunicat emis joi de universitatea australiană.
Înţelegând rolului pe care îl joacă NLRP3 în detectarea acestor toxine mortale şi a mecanismelor de apărare pe care le activează pentru a proteja organismul, cercetătorii ar putea dezvolta noi tehnici care vizează proteina şi 'atenuează' răspunsul său hiperactiv, spun autorii cercetării.
„Acest lucru ar contribui la prevenirea unei reacţii extreme a organismului - şi potenţial mortală - la infecţie, dar ne-ar putea ajuta, de asemenea, să găsim noi modalităţi de a întrece bacteria şi de a dezvolta potenţiale noi tratamente", a mai menţionat cercetătoarea.
Cercetarea a fost publicată miercuri, în EMBO Reports.
