Obezitatea reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică, deoarece este un factor de risc semnificativ pentru alte boli grave, inclusiv pentru bolile cardiovasculare şi diabetul zaharat de tip 2. Cu toate acestea, motivele genetice pentru care unele persoane sunt mai predispuse la creşterea în greutate nu sunt complet înţelese.
Un studiu, condus de cercetători de la Medical Research Council (MRC) din Marea Britanie, a identificat variante genetice în două gene care au unul dintre cele mai mari efecte asupra riscului de obezitate descoperit până în prezent.
Descoperirea variantelor rare în BSN şi APBA1 reprezintă unele dintre primele gene legate de obezitate identificate, pentru care riscul crescut de obezitate nu este observat până la vârsta adultă.
„Am identificat două gene cu variante care au cel mai profund impact asupra riscului de obezitate la nivel de populaţie pe care l-am văzut vreodată, dar, poate şi mai important, faptul că variaţia din Bassoon este legată de obezitatea la vârsta adultă şi nu de cea infantilă. Astfel, aceste descoperiri ne oferă o nouă apreciere a relaţiei dintre genetică, neurodezvoltare şi obezitate", a declarat profesorul Giles Yeo, autorul studiului, de la departamentul de boli metabolice a MRC, într-un comunicat al Institutului.
Studiul, publicat joi, în revista Nature Genetics, a fost condus de cercetători din cadrul Institutului de ştiinţe metabolice, de la unitatea de epidemiologie şi cea de boli metabolice a MRC, ambele cu sediul la Universitatea Cambridge.
Cercetătorii au folosit UK Biobank şi alte date pentru a efectua secvenţierea exomului întreg al indicelui de masă corporală (IMC) la peste 500.000 de persoane.
Ei au descoperit că variantele genetice ale genei BSN, cunoscută şi sub numele de Bassoon, pot creşte riscul de obezitate de până la şase ori. Gena a fost, de asemenea, asociată cu un risc crescut de boală ficatului gras non-alcoolic (BFGNA) şi de diabet zaharat de tip 2.
S-a constatat că variantele genei Bassoon afectează 1 din 6.500 de adulţi, deci ar putea afecta aproximativ 10.000 de persoane din Marea Britanie.
Rolul creierului în obezitate
Cercetări anterioare au identificat mai multe variante genetice asociate obezităţii care conferă efecte importante încă din copilărie, acţionând prin intermediul căii leptină-melanocortina din creier, care joacă un rol-cheie în reglarea apetitului.
Cu toate acestea, deşi atât BSN, cât şi APBA1 codifică proteine care se găsesc în creier, în prezent nu se ştie dacă sunt implicate în calea leptină-melanocortina.
În plus, spre deosebire de genele obezităţii identificate anterior, variantele din BSN şi APBA1 nu sunt asociate cu obezitatea infantilă.
Acest lucru i-a determinat pe cercetători să creadă că este posibil să fi descoperit un nou mecanism biologic pentru obezitate, diferit de cele cunoscute deja pentru variantele genelor legate de obezitate,i identificate anterior.
Pe baza cercetărilor publicate şi a studiilor de laborator pe care le raportează în această lucrare, care indică faptul că BSN şi APBA1 joacă un rol în transmiterea de semnale între celulele creierului, cercetătorii sugerează că neurodegenerarea legată de vârstă ar putea afecta controlul apetitului.
Profesorul John Perry, autorul studiului şi cercetător MRC la Universitatea din Cambridge, a precizat că aceste descoperiri reprezintă un exemplu al puterii studiilor genetice la scară largă în populaţia umană care ar putea îmbunătăţi înţelegerea bazei biologice a bolilor.
„Variantele genetice pe care le identificăm în BSN conferă unele dintre cele mai mari efecte asupra obezităţii, diabetului de tip 2 şi bolii ficatului gras observate până în prezent şi evidenţiază un nou mecanism biologic care reglează controlul apetitului", a precizat el.
Utilizarea datelor globale
Accesul la baze de date la scară largă, cum ar fi UK Biobank, a permis cercetătorilor să caute variante genetice rare care pot fi responsabile de afecţiuni, inclusiv de obezitate.
Pentru acest studiu, cercetătorii au colaborat îndeaproape cu AstraZeneca pentru a-şi reproduce constatările în cohortele existente, folosind date genetice de la persoane din Pakistan şi Mexic.
Acest lucru este important, deoarece cercetătorii îşi pot aplica acum descoperirile dincolo de indivizii cu ascendenţă europeană.
Dacă oamenii de ştiinţă pot înţelege mai bine biologia neuronală a obezităţii, aceasta ar putea prezenta mai multe ţinte potenţiale de medicamente pentru tratarea obezităţii în viitor.