Tulburările legate de anxietate pot avea un impact profund asupra sănătăţii mintale şi a calităţii vieţii persoanelor afectate. Prin înţelegerea circuitelor neuronale şi a mecanismelor moleculare care declanşează anxietatea, specialiştii pot contribui la dezvoltarea unor tratamente farmacologice specifice eficiente.
Receptorii opioizi delta (DOP), care se localizează în regiunile creierului asociate cu reglarea emoţională, joacă un rol-cheie în dezvoltarea anxietăţii.
Mai multe studii au demonstrat efectele terapeutice ale agoniştilor DOP (compuşi sintetici care se leagă selectiv de receptorii opioizi delta şi imită efectul compusului natural de legare) într-o gamă largă de tulburări comportamentale.
Un astfel de agonist selectiv al DOP, KNT-127, s-a dovedit a exercita efecte „anxiolitice" sau de reducere a anxietăţii în modele animale, cu efecte secundare minime.
Cu toate acestea, mecanismul său de acţiune nu a foste clar înţeles, ceea ce limitează aplicarea sa clinică pe scară largă.
Pentru a acoperi această lacună, o echipă de la Universitatea de Ştiinţe din Tokyo, Japonia, a efectuat o serie de experimente şi studii comportamentale pe şoareci.
„În prezent, nu există medicamente terapeutice mediate de receptorii opioizi delta (DOP). Este probabil ca DOP să exercite efecte antidepresive şi anti-anxietate printr-un mecanism de acţiune diferit de cel al medicamentelor psihotrope existente. Prin urmare, agoniştii DOP pot fi utili pentru bolile psihice rezistente la tratament şi intratabile care nu răspund la tratamentele existente", explică professor Akiyoshi Saitoh, care a lucrat la acest studiu.
Studiul lor a fost publicat recent în Neuropsychopharmacology Reports.
Reţeaua neuronală care se proiectează de la „cortexul prelimbic" (PL) al creierului la regiunea „nucleului bazolateral al amigdalei" (BLA), a fost implicată în dezvoltarea depresiei şi a simptomelor asemănătoare anxietăţii.
Echipa de cercetare a demonstrat anterior că KNT-127 inhibă eliberarea de glutamat (un neurotransmiţător cheie) în regiunea PL.
Pe baza acestui fapt, ei au emis ipoteza că activarea DOP de către KNT-127 suprimă transmiterea glutamatergică şi atenuează comportamentul de tip anxietate mediat de PL-BLA.
Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii niponi au dezvoltat un model de şoarece „optogenetic" în care au implantat un cip sensibil la lumină în regiunea PL-BLA şi au activat circuitul neuronal folosind stimularea luminoasă.
Mai departe, ei au continuat să evalueze rolul activării PL-BLA asupra comportamentului de tip anxietate înnăscută şi condiţionată.
Aceştia au folosit testul de labirint EPM (elevated-plus), care constă în două braţe deschise şi două braţe închise pe laturile opuse ale unui câmp deschis central, pentru a evalua anxietatea comportamentală la şoareci.
În mod notabil, şoarecii cu activare PL-BLA au petrecut mai puţin timp în regiunea centrală şi în braţele deschise ale labirintului, în comparaţie cu controalele, ceea ce a fost în concordanţă cu un comportament înnăscut asemănător anxietăţii.
În continuare, cercetătorii au evaluat răspunsul condiţionat la frică al animalelor, expunându-le la şocuri la picior şi plasându-le în aceeaşi cameră de şocuri în ziua următoare, fără a le reexpune la curent.
Ei au înregistrat un răspuns al animalelor, care „au îngheţat", ceea ce reflectă frica. În mod notabil, animalele cu activare PL-BLA şi cele de control au prezentat un comportament similar, sugerând că, în acest caz, căi neuronale distincte controlează comportamentul înnăscut asemănător anxietăţii şi răspunsul condiţionat la frică.
În cele din urmă, ei au examinat efectele sau tratamentul cu KNT-127 asupra comportamentului de tip anxietate al şoarecilor folosind testul EPM.
În mod remarcabil, animalele tratate cu KNT-127 au prezentat o creştere a procentului de timp petrecut în braţele deschise şi în câmpul central al labirintului, comparativ cu controalele.
Aceste constatări sugerează că KNT-27 reduce comportamentul asemănător anxietăţii indus de activarea specifică a căii PL-BLA.
În general, studiul relevă rolul axei neuronale PL-BLA în reglarea anxietăţii înnăscute şi funcţia sa potenţială în efectele anxiolitice mediate de DOP.
„Circuitele neuronale cerebrale asupra cărora s-a concentrat acest studiu sunt conservate la om, iar cercetările privind imagistica cerebrală umană au arătat că regiunea PL-BLA este hiperactivă la pacienţii cu depresie şi tulburări de anxietate. Suntem optimişti că suprimarea hiperactivităţii în această regiune a creierului folosind terapii care vizează DOP poate exercita efecte anxiolitice semnificative la om", a precizat profesorul Saitoh, subliniind aplicaţiile clinice pe termen lung ale cercetării.
Cercetătoarea spune că sunt necesare studii suplimentare pentru a înţelege mecanismele moleculare şi neuronale precise care stau la baza acestora, în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi terapii care vizează DOP în calea PL-BLA.
