Potrivit Fundaţiei pentru Sănătate Mintală, în urma pandemiei, anxietatea este în creştere şi până la 1 din 5 persoane se confruntă cu anxietate. De asemenea, se raportează că o treime dintre pacienţii care iau medicamente împotriva anxietăţii nu înregistrează o remisie susţinută.
Cercetările de la Universitatea din Aberdeen au identificat o zonă de ADN din genomul uman care joacă un rol în controlul anxietăţii.
Într-un studiu publicat recent în revista Molecular Psychiatry, echipa a descoperit o secţiune de ADN care „activează" gene cheie în părţi ale creierului care afectează nivelul de anxietate la şoareci.
Echipa de la Universitatea din Aberdeen speră că cercetările ulterioare asupra acestui „comutator" ar putea contribui la îmbunătăţirea vieţii pacienţilor cu anxietate prin identificarea unei noi ţinte medicamentoase.
„Ştim deja că 95% din diferenţele genetice asociate cu boala se găsesc în afara genelor care codifică proteine. Această parte a genomului, cunoscută sub numele de 'genom necodificator', nu a fost bine explorată, deoarece anterior nu am avut instrumentele necesare pentru a face acest lucru", explică într-un comunicat profesorul Alasdair Mackenzie.
El a precizat faptul că, genomul necodificator conţine informaţii sub forma unor întrerupătoare genetice care le spun genelor unde şi când să fie activate.
Acest lucru este important, deoarece genele trebuie să fie activate în celulele potrivite şi la momentul potrivit pentru a asigura o stare de sănătate bună, iar atunci când nu sunt activate corect pot contribui la afecţiuni precum anxietatea, depresia şi dependenţa.
Aceste zone ale genomului necodificator sunt cele pe care le echipa din Aberdeen le studiază în laborator.
Echipa profesorului Mackenzie spune că multe dintre aceste întrerupătoare au rămas practic neschimbate sau conservate de sute de milioane de ani şi pot fi găsite atât la oameni, cât şi la şoareci.
Abordarea echipei de a înţelege rolul genomului necodificator în anxietate, dependenţă şi obezitate este unică pentru că foloseşte instrumente de editare genetică CRISPR pentru a şterge aceste comutatoare 'conservate' de la şoareci şi apoi de a studia rolul lor în starea de spirit, consumul de alimente şi preferinţa pentru alcool, a precizat cercetătorul.
Folosind tehnologia de editare genetică CRISPR pentru a şterge zone specifice din genom, echipa s-a concentrat asupra unui amplificator (potenţator/ameliorator) numit BE5.1, care controlează binecunoscuta genă BDNF, crescând astfel nivelul de anxietate la femele.
Acest lucru sugerează că BE5.1 este o parte esenţială a maşinăriei complexe a genomului din creier care modulează anxietatea.
Profesorul Mackenzie şi echipa sa au găsit anterior alte comutatoare foarte bine conservate care au redus anxietatea, precum şi apetitul şi consumul de alcool atunci când au fost eliminate din genomul şoarecilor, şi au oferit un model de explorare a funcţiei acestor amelioratori în comportamente complexe asociate cu boli.
Cercetătorii spun că, pentru a înţelege bazele bolilor umane complexe, care includ bolile mintale şi alte afecţiuni precum obezitatea, depresia şi dependenţa, este la fel de important să fie înţelese mecanismele care asigură producerea corectă a proteinelor în celulele potrivite.
„Acest lucru va fi realizat numai dacă vom înţelege mai bine rolul genomului necodificator în sănătate şi boală, precum şi funcţia şi rolul miilor de comutatoare genetice enigmatice care se ascund în adâncurile sale", a mai precizat profesorul.
