Primul copil vindecat de un cancer rar la creier

Primul copil vindecat de un cancer rar la creier

Un băiat belgian este primul copil din lume care a fost vindecat de gliomul trunchiului cerebral, un cancer deosebit de brutal, potrivit specialiştilor care l-au tratat.

Băiatul a fost diagnosticat cu un tip rar de tumoră cerebrală la vârsta de şase ani, cu un prognostic inevitabil.

Cu toate acestea, şapte ani mai târziu, Lucas are acum 13 ani şi nu mai prezintă nicio urmă a tumorii.

Tumora, care poartă numele complet de gliom pontin intrinsec difuz (DIPG) - gliom difuz cu infiltrare a trunchiului cerebral, este diagnosticată în fiecare an la aproximativ 300 de copii în Statele Unite şi până la 100 în Franţa.

„Lucas a învins toate şansele potrivnice" pentru a supravieţui, a declarat dr. Jacques Grill, şeful programului de tumori cerebrale de la centrul de oncologie Gustave Roussy din Paris, citat de AFP.

Înainte de Ziua internaţională de luptă împotriva cancerului la copii, care va avea loc joi, pe 15 februarie, comunitatea medicală a lăudat progresele care au făcut ca 85% dintre copii să supravieţuiască mai mult de cinci ani după ce au fost diagnosticaţi cu cancer.

Dar perspectivele pentru copiii cu tumoră DIPG rămân sumbre - majoritatea nu trăiesc nici măcar un an după diagnosticare.

Un studiu recent a constatat că doar 10% dintre aceştia mai sunt în viaţă doi ani mai târziu.

Radioterapia poate încetini uneori evoluţia rapidă a tumorii agresive, dar niciun medicament nu s-a dovedit a fi eficient împotriva acesteia.

Lucas şi familia sa au călătorit din Belgia în Franţa pentru a deveni unul dintre primii pacienţi care să participe la studiul Biomede, care testează noi medicamente potenţiale pentru DIPG.

Încă de la început, Lucas a răspuns puternic la medicamentul oncologic everolimus, care i-a fost repartizat în mod aleatoriu.

Everolimus este un tip de medicament ţintit numit blocant (inhibitor) mTOR, autorizat şi în Uniunea Europeană (Afinitor), pentru tratamentul cancerului de sân, pancreatic, tumori neuroendocrine care îşi au originea în plămâni sau în intestin, şi pentru carcinoamele avansate, cu celule renale (un cancer de rinichi).

Un mTOR este un tip de proteină numit proteină kinază. În unele tipuri de cancer, mTOR este activată, ceea ce face ca celulele canceroase să crească şi să producă noi vase de sânge. Blocantele mTOR pot opri creşterea anumitor tipuri de cancer.

„Pe parcursul unei serii de scanări RMN, am văzut cum tumora a dispărut complet", a declarat doctorul Grill pentru AFP.

Medicul a continuat regimul de tratament până în urmă cu un an şi jumătate.

„Nu cunosc niciun alt caz ca al lui în lume", spune medicul.

Rămâne de stabilit exact de ce băiatul şi-a revenit atât de complet şi cum ar putea cazul său să ajute alţi copii în viitor.

Alţi şapte copii din cadrul studiului au supravieţuit ani de zile după ce au fost diagnosticaţi, dar numai tumora lui Lucas a dispărut complet.

Motivul pentru care aceşti copii au răspuns la medicamente, în timp ce alţii nu au făcut-o, s-a datorat probabil „particularităţilor biologice" ale tumorilor lor individuale, a explicat dr. Grill.

„Tumora lui Lucas avea o mutaţie extrem de rară care credem că a făcut ca celulele sale să fie mult mai sensibile la medicament", a adăugat el.

Cercetătorii studiază anomaliile genetice ale tumorilor pacienţilor, precum şi crearea de „organoizi" tumorali, care sunt mase de celule produse în laborator.

„Cazul lui Lucas oferă o speranţă reală", a declarat profesorul asistent Marie-Anne Debily, un cercetător care supraveghează activitatea de laborator.

„Vom încerca să reproducem in vitro diferenţele pe care le-am identificat în celulele sale", a declarat ea.

Echipa vrea să reproducă diferenţele genetice ale tumorii băiatului în organoizi de laborator pentru a vedea dacă tumora poate fi apoi eliminată la fel de eficient ca în cazul băiatului.

Dacă acest lucru funcţionează, „următorul pas va fi găsirea unui medicament care să aibă acelaşi efect asupra celulelor tumorale ca aceste modificări celulare", spun specialiştii.

Deşi sunt încântaţi de această nouă pistă ce cercetare, ei avertizează că orice posibil tratament este încă departe.

„În medie, este nevoie de 10 până la 15 ani de la prima pistă pentru a deveni un medicament - este un proces lung şi anevoios", a precizat dr. Grill.

Dr. David Ziegler, oncolog pediatru la Spitalul de Copii din Sydney, Australia, a declarat că peisajul pentru DIPG s-a schimbat dramatic în ultimul deceniu.

Progresele din laborator, creşterea finanţării şi studiile precum Biomede „mă determină să fiu convins că în curând vom descoperi că suntem capabili să vindecăm unii pacienţi", a mai spus dr. Ziegler.

viewscnt