Specialişti americani de la Spitalul Naţional de pediatrie au prezentat rezultatele primului studiu clinic cu un medicament pentru tratarea copiilor cu o tulburare genetică rară de creştere. Studiul a arătat o rată medie de creştere de 1,8 cm în plus pe an la copiii cu o formă de nanism.
Creşterea la copii este adesea măsurată de pediatri în timpul examenelor medicale de rutină pentru a identifica anomalii de creştere şi statură.
O anomalie în aceste măsurători ar putea însemna că un copil are o tulburare de creştere.
Există multe cauze diferite ale tulburărilor de creştere. Unele pot fi rezultatul unor defecte în genele legate placa de creştere, care este ţesutul de lângă capătul oaselor lungi care creşte pe măsură ce copilul se dezvoltă.
Copiii cu o tulburare de creştere pot prezenta multe simptome diferite, inclusiv statură mică, dureri articulare, probleme cardiace, probleme osoase şi întârzieri în dezvoltare.
Oamenii de ştiinţă mai au încă multe de învăţat despre cauzele exacte ale acestor tulburări genetice de creştere, iar tratamentele sunt limitate, în special în rândul populaţiei pediatrice.
Hormonul de creştere nu este util în mod uniform şi a fost aprobat doar pentru un număr mic de afecţiuni.
Vosoritida este un medicament experimental care vizează direct placa de creştere pentru a promova dezvoltarea. Este un analog al aminoacidului peptidei natriuretică de tip C (CNP). Acesta îşi leagă receptorul pe celulele sănătoase ale cartilajului numite condrocite şi este în prezent în curs de investigare în cadrul studiilor clinice ca tratament pentru tulburarea de creştere osoasă acondroplazie.
Treizeci şi cinci de copii cu statură mică au fost înrolaţi în studiu şi urmăriţi pentru o perioadă de observaţie de şase luni pentru a obţine viteza de creştere iniţială, profilul de siguranţă şi evaluarea calităţii vieţii. Participanţii la studiu au fost apoi trataţi cu acest medicament timp de 12 luni, fiind evaluaţi în ceea ce priveşte siguranţa şi îmbunătăţirea rezultatelor creşterii.
Rezultatele studiul internaţional de fază II au arătat o rată medie semnificativă de creştere la copiii cu această formă de nanism, şi au fost prezentate la reuniunea anuală de genetică clinică a Colegiului American de Genetică Medicală şi Genomică (ACMG) desfăşurat recent la Toronto.
Potrivit cercetătorilor de la spitalul Naţional de pediatrie, tratamentula fost dezvoltat pentru a viza în mod specific calea implicată în hipocondroplazie, o afecţiune genetică autozomal dominantă, determinată de mutaţii ale genei receptorului 3 al factorului de creştere fibroblastică (FGFR3).
Studiul clinic finanţat de BioMarin este primul de acest fel pentru tratarea copiilor cu statură mică din cauze genetice, care nu au acondroplazie, o altă tulburare scheletică similară.
„Aceste constatări vor contribui la fundamentarea viitoarelor studii privind vosoritida pentru abordarea tulburărilor de creştere", a declarat într-un comunicat dr. Andrew Dauber, şeful secţiei de endocrinologie de la spitalul american şi autorul principal al studiului.
„Pacienţii au venit din întreaga lume pentru a face parte din studiul nostru", spune el. „Suntem încântaţi să vedem cât de bine a fost tolerat medicamentul şi cum unii pacienţi au avut răspunsuri excelente".
Echipa a constatat o viteză de creştere anuală în înălţime mai mare în timpul perioadei de tratament faţă de perioada de observaţie, potrivit studiului publicat joi, în revista eClinicalMedicine.
Recent aprobat în Statele Unite pentru tratamentul de creştere la copiii cu acondroplazie, vosoritida este un analog al peptidei natriuretice de tip C (CNP) care se leagă de receptorul său pe condrocite, ceea ce duce la creşterea proliferării şi diferenţierii condrocitelor prin inhibarea căii ERK1/2-MAPK.
„Vosoritida ţinteşte în mod direct calea de creştere care este afectată de mutaţia genetică ce cauzează hipocondroplazia", a precizat dr. Dauber.
În timpul studiului de fază 2, cercetătorii au constatat că vosoritida a mărit rata de creştere la copiii cu hipocondroplazie, permiţându-le să se înalţe în medie cu 1,8 cm în plus pe an.
Autorii au studiat 24 de copii cu hipocondroplazie. Jumătate erau de sex feminin şi 22 din 24 aveau varianta p.Asn540Lys în gena receptorului 3 al factorului de creştere a fibroblastului (FGFR3).
În timpul studiului, cercetătorii au remarcat, de asemenea, că nu au existat evenimente adverse grave legate de tratament şi nimeni nu a întrerupt terapia.
Tratamentul poate funcţiona ca o terapie de precizie pentru a îmbunătăţi creşterea în mai multe afecţiuni genetice care interacţionează cu calea ERK1/2-MAPK, spun specialiştii americani.
„Acest studiu oferă o dovadă de principiu că acest medicament va funcţiona pentru aceşti copii şi susţine continuarea cercetărilor în acest domeniu", a precizat dr. Dauber.
Alte afecţiuni legate de creştere incluse în studiul clinic de fază II au fost sindromul Noonan, neurofibromatoza de tip 1, sindromul Costello, mutaţiile NPR2 şi mutaţiile Aggrecan.
