Debutul timpuriu al pubertăţii, înainte de vârsta considerată normală pentru apariţia anumitor trăsături şi simptome fizice, în comparaţie cu alte persoane de aceeaşi vârstă, poate fi unul dintre mecanismele prin care factorii de risc din copilărie influenţează problemele de sănătate cardiometabolică la vârsta adultă, potrivit unui studiu publicat miercuri.
Experienţele negative din copilărie sunt frecvent legate de o sănătate precară la vârsta adultă.
Cele mai multe dintre modelele conceptuale care descriu schimbările legate de adversitate, care pot fi adaptative la stres pe termen scurt, dar care sunt riscante pentru sănătatea pe termen lung, nu includ în mod specific pubertatea, care face legătura între copilărie şi vârsta adultă şi care este la rândul ei sensibilă la mediul în care trăieşte copilul.
Apariţia mai timpurie a pubertăţii este adesea legată de factori precum rasa (fetele de culoare şi cele de origine latină se dezvoltă mai devreme decât cele albe), vârsta mamei la prima menstruaţie, creşterea în greutate a copilului şi obezitatea infantilă, precum şi experienţe adverse precum dezavantajul socio-economic din copilărie, relaţiile stresante dintre părinţi şi copii şi alte evenimente de viaţă stresante.
Într-o analiză, publicată miercuri în revista cu acces liber PLOS ONE de un grup de cercetători de la universitatea din Washington (UW) au modelat momentul pubertăţii şi riscurile pentru sănătate într-o cohortă de femei care au participat la un studiu prospectiv de 30 de ani al copiilor şi al familiilor acestora, în programul NICHD privind îngrijirea timpurie a copiilor şi dezvoltarea tinerilor.
Participanţii au fost urmăriţi de la naştere până la adolescenţă (1991-2009) pentru a examina traiectoriile de sănătate şi dezvoltare a copiilor, cu o urmărire suplimentară a studiului la nivel individual (2018-2022) în rândul participanţilor cu vârste cuprinse între 26 şi 31 ani pentru a capta informaţii sociale, comportamentale şi de stare de sănătate la vârsta adultă. Autorii au ajustat modele la datele din eşantionul complet de 655 de femei.
Echipa a constatat că debutul pubertăţii mai târziu (dezvoltarea mai târzie a sânilor, apariţia părului pubian şi prima menstruaţie) a estimat un risc cardiometabolic mai scăzut la vârsta adultă.
S-a constatat, de asemenea, că aceşti indicatori de pubertate au mediat efectele unor factori precum vârsta mamei la prima menstruaţie, rasa, percentila Indicelui de Masă Corporală (IMC) şi statutul socioeconomic din copilărie asupra riscului cardiometabolic la vârsta adultă.
Este important de menţionat că acest studiu cartografiază relaţiile predictive dintre factorii de risc din copilărie, momentul pubertăţii şi riscurile cardiometabolice la vârsta adultă, dar nu poate dovedi cauzalitatea.
Rezultatele modelului de studiu oferă dovezi longitudinale puternice pentru rolul debutului pubertăţii ca o cale ce leagă expunerile din primii ani de viaţă şi sănătatea cardiometabolică la vârsta adultă - şi sugerează că vizarea la debut a pubertăţii ar putea îmbunătăţi sănătatea în sens mai larg la fetele cu risc.
Autorii speră ca studiile viitoare să le reproducă constatările şi să caracterizeze mai bine natura legăturilor identificate aici.
„Acest studiu sugerează că momentul dezvoltării pubertăţii la fete este o cale importantă prin care factorii de risc din primii ani de viaţă, cum ar fi indicele de masă corporală, prepubertară şi poziţia socioeconomică, influenţează sănătatea cardiometabolică la vârsta adultă", notează autorii.
Implicaţiile acestei noi cercetări sugerează că dezvoltarea pubertară şi momentul în care aceasta are loc ar trebui să fie luate în considerare şi, eventual, vizate în eforturile de îmbunătăţire a sănătăţii cardiometabolice.
