Ratele de fertilitate din aproape toate ţările vor fi prea scăzute pentru a susţine nivelurile populaţiei până la sfârşitul secolului, iar majoritatea naşterilor vii din lume vor avea loc în ţările mai sărace, transferând povara demografică către ţările cu venituri mici, potrivit unui studiu publicat miercuri.
Ratele de fertilitate din ţările europene sunt deja sub media mondială, datele bazându-se pe numărul de copii pe care o femeie îi va avea în timpul vieţii sale.
Această tendinţă va duce la o diviziune între generaţiile „baby boomers" (cei născuţi între 1946-1964, când, după război, a crescut brusc rata natalităţii în lumea întreagă) şi „baby bust"* (copiii născuţi între 1965 şi 1970 în întreaga lume, numiţi aşa din cauza numărului mai mic de copii de după boom, aceştia mai sunt cunoscuţi şi sub numele de generaţia X), boom-ul fiind concentrat în ţările cu venituri mici, care sunt mai sensibile la instabilitate economică şi politică, a declarat într-un comunicat cercetătorul principal Stein Emil Vollset de la Institutul pentru metrici şi evaluaer în domeniul sănătăţii (IHME) de la Universitatea Washington din Seattle.
Studiul publicat miercuri în revista The Lancet prevede că 155 din cele 204 ţări şi teritorii din întreaga lume, adică 76%, vor avea rate de fertilitate sub nivelul de înlocuire a populaţiei până în 2050.
Până în 2100, se aşteaptă ca acest procent să crească la 198, sau 97%, au estimat cercetătorii.
Previziunile se bazează pe sondaje, recensăminte şi alte surse de date colectate din 1950 până în 2021, în cadrul studiului privind povara globală a bolilor, leziunilor şi factorilor de risc (Global Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors Study).
Peste trei sferturi dintre naşterile vii vor avea loc în ţările cu venituri mici şi medii inferioare până la sfârşitul secolului, iar mai mult de jumătate vor avea loc în Africa Subsahariană, au declarat cercetătorii.
Rata globală de fertilitate - numărul mediu de naşteri pe femeie - a scăzut de la aproximativ 5 copii în 1950 la 2,2 în 2021, arată datele.
Până în 2021, 110 ţări şi teritorii (54%) vor avea rate sub nivelul de înlocuire a populaţiei de 2,1 copii pe femeie.
Studiul evidenţiază o tendinţă deosebit de îngrijorătoare pentru ţări precum Coreea de Sud şi Serbia, unde rata de fertilitate este mai mică de 1,1 copii pe femeie, ceea ce le expune la provocările unei forţe de muncă în scădere.
Până în 2100, doar şase din 204 ţări şi teritorii (Samoa, Somalia, Tonga, Niger, Ciad şi Tadjikistan) se aşteaptă să aibă rate de fertilitate care să depăşească 2,1 naşteri pe femeie. În 13 ţări, printre care Bhutan, Bangladesh, Nepal şi Arabia Saudită, se preconizează chiar că ratele vor scădea sub un copil pe femeie.
Multe dintre ţările cu cele mai limitate resurse „se vor confrunta cu modul în care vor susţine cea mai tânără populaţie cu cea mai rapidă creştere de pe planetă în unele dintre cele mai instabile din punct de vedere politic şi economic, cele mai afectate de căldură şi cele mai solicitate sisteme de sănătate de pe glob", spune Vollset.
În timp ce scăderea ratelor de fertilitate în ţările cu venituri ridicate reflectă mai multe oportunităţi de educaţie şi de angajare pentru femei, cercetătorii au declarat că această tendinţă semnalează o nevoie urgentă de îmbunătăţire a accesului la contracepţie modernă şi la educaţia femeilor în alte regiuni.
În plus, „odată ce populaţia aproape fiecărei ţări se va reduce, dependenţa de imigraţia deschisă va deveni necesară pentru a susţine creşterea economică", a declarat Natalia Bhattacharjee de la IHME, coautor al raportului, într-o declaraţie.
„Aceste tendinţe viitoare ale ratelor de fertilitate şi ale naşterilor vor reconfigura complet economia globală şi echilibrul internaţional al puterii şi vor necesita o reorganizare a societăţilor", mai scriu autorii
Autorii au remarcat că predicţiile au fost limitate de cantitatea şi calitatea datelor anterioare, în special pentru perioada pandemiei Covid-19 din 2020-2021, informează Reuters.
Aceste rate preconizate nu „diferă în mod semnificativ" de cifrele de populaţie ale Naţiunilor Unite, ţinând cont de marjele de eroare, potrivit unui comentariu anexat la studiu.
ONU a declarat în 2022 că se preconizează că fertilitatea globală va scădea la 2,1 naşteri pe femeie până în 2050.
„Se preconizează că populaţia mondială va atinge un vârf de aproximativ 10,4 miliarde de persoane în cursul anilor 2080 şi va rămâne la acest nivel până în 2100", potrivit perspectivelor demografice ale ONU din 2022.
Care este situaţia în ţările europene?
Ratele de fertilitate preconizate în ţările din Europa Centrală, de Est şi de Vest sunt toate sub media globală estimată pentru 2050 şi 2100 şi sunt deja mai mici decât cele necesare pentru a susţine creşterea demografică.
Se estimează că rata totală de fertilitate în Europa de Vest va scădea de la 1,53 în 2021 la 1,44 în 2050 şi la 1,37 în 2100.
Se preconizează că Italia, Spania şi Andorra vor avea cele mai scăzute rate de fertilitate până atunci.
În ţările din Europa de Est, se preconizează că rata va scădea de la 1,38 în 2021 la 1,19 în 2100, iar în ţările din Europa Centrală de la 1,48 în 2021 la 1,21.
Conform cifrelor ONU, se preconizează că Europa şi America de Nord vor atinge nivelul maxim al populaţiei la sfârşitul anilor 2030, deoarece ratele de fertilitate au fost sub două naşteri pe femeie începând cu anii 1970.
*Iată o listă a tuturor generaţiilor/grupurilor de vârstă şi a numelor acestora în funcţie de anul naşterii:
Marea generaţie: născuţi între 1901 şi 1924
Generaţia tăcută: născuţi între 1928 şi 1945
Baby Boomers: născuţi între 1946 şi 1964
Generaţia Jones: născuţi între 1955 şi 1965
Generaţia X: născuţi între 1965 şi 1980
Xennials: născuţi între 1977 şi 1983
Milenialii: născuţi între 1981 şi 1996
Generaţia Z: născuţi între 1997 şi 2010
Generaţia Alpha: născuţi după 2010 - mijlocul lui 2020
Credit: Cmglee - Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 International license.
