Oamenii de ştiinţă au reuşit să elimine virusul HIV din celule, în laborator, sporind astfel speranţa pentru un tratament curativ. Reuşita se datorează unui instrument de editare genetică cunoscut sub numele de Crispr-Cas, care a câştigat Premiul Nobel în 2020. Studiul va fi prezentat la Congresul European de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ECCMID 2024).
Un nou studiu prezentat înainte de Congresul European de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase din acest an (ECCMID 2024, Barcelona, 27-30 aprilie) de către o echipă de cercetători din Ţările de Jos arată cum cea mai recentă tehnologie de editare genetică CRISPR poate fi utilizată pentru a elimina toate urmele virusului HIV din celulele infectate în laborator, sporind astfel speranţele pentru un tratament de vindecare.
Cu ajutorul instrumentului de editare genetică cunoscut sub numele de Crispr/Cas9, pentru care inventatorii săi au primit Premiul Nobel pentru Chimie în 2020, un grup de oameni de ştiinţă de la Amsterdam UMC, Olanda, au reuşit să ţintească ADN-ul HIV, eliminând toate urmele virusului din celulele infectate, a anunţat marţi ECCMID.
Funcţionând în esenţă ca o foarfecă, tehnologia de editare genetică CRISPR poate tăia ADN-ul în anumite puncte, permiţând eliminarea genelor nedorite sau introducerea de material genetic nou în celule.
Autorii studiului au declarat că scopul lor este de a dezvolta un regim Crispr-Cas robust şi sigur, „încercând să obţină un tratament HIV universal, care să poată inactiva diverse tulpini HIV în diferite contexte celulare".
Echipa de la Amsterdam UMC a declarat că a dezvoltat un atac eficient asupra virusului în diferite celule şi în locurile în care acesta se poate ascunde.
„Aceste descoperiri reprezintă un progres esenţial pentru conceperea unei strategii de vindecare", a declarat dr. Elena Herrera-Carrillo, care a condus echipa de la Amsterdam UMC.
HIV poate infecta diferite tipuri de celule şi ţesuturi din organism, astfel că cercetătorii caută o modalitate de a ţinti virusul oriunde apare.
În noul studiu, ce va fi prezentat la Congresul European de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ECCMID 2024), cercetătorii s-au concentrat asupra unor părţi ale virusului care rămân aceleaşi în toate tulpinile cunoscute de HIV.
Oamenii de ştiinţă spun că această abordare are ca scop furnizarea unei terapii cu spectru larg, capabilă să combată în mod eficient mai multe variante de HIV.
Potrivit cercetătorilor olandezi, studiul se află la faza de dovadă a conceptului, şi va necesita ample cercetări în continuare până va deveni un tratament curativ pentru HIV.
Ei spun că următoarele etape implică optimizarea căii de administrare a aplicaţiei terapeutice pentru a viza majoritatea celulelor rezervorului HIV.
Echipa speră să conceapă o strategie care să facă acest sistem cât mai sigur posibil pentru viitoarele aplicaţii clinice şi să obţină un echilibru corect între eficacitate şi siguranţă.
„Doar atunci putem lua în considerare testele clinice de 'vindecare' la om pentru a dezactiva rezervorul HIV", spun cercetătorii.
„Deşi aceste rezultate preliminare sunt foarte încurajatoare, este prematur să declarăm că există un tratament curativ funcţional pentru HIV la orizont", mai scriu autorii studiului.
Chiar şi cu această tehnologie revoluţionară, tratamentul pe termen lung pentru HIV va continua să implice medicamente antivirale puternice, au avertizat aceştia.
