Oamenii de ştiinţă au creat un scor pentru a identifica pacienţii cu hiperreactivitate plachetară şi risc de boli cardiovasculare asociate viitoare.
Trombocitele, cunoscute şi sub numele de „plachete sanguine", sunt fragmente de celule circulante despre care se ştie că se grupează şi formează cheaguri de sânge care opresc sângerarea în vasele lezate.
Cardiologii ştiu de mult timp că trombocitele pot deveni „hiperreactive” pentru a provoca coagularea anormală care blochează arterele şi contribuie la infarctul miocardic (atacul de cord), AVC (accidentul vascular cerebral) şi un flux sanguin deficitar către picioare (boala arterială/vasculară periferică).
În ciuda acestei contribuţii majore la riscul cardiovascular, analizele de rutină pentru a vedea dacă trombocitele fiecărui pacient se aglomerează (agregă) prea mult a fost imposibilă până în prezent. Acest lucru se datorează faptului că rezultatele obţinute prin metoda utilizată în mod obişnuit pentru a determina activitatea plachetară, denumită agregometrie plachetară, variază prea mult de la laborator la laborator.
Pentru a răspunde acestei provocări, un nou studiu condus de cercetători americani de la facultatea de medicină NYU Grossman a identificat cu precizie un grup de pacienţi cu hiperreactivitate plachetară şi apoi i-a cercetat pentru a descoperi 451 de gene, a căror activitate diferă semnificativ în cazul celor cu trombocite hiperreactive faţă de cei fără.
Echipa de cercetare a folosit bioinformatica pentru a atribui o pondere fiecărei diferenţe genetice şi a genera scorul de expresie a reactivităţii plachetare (PRESS) al fiecărui pacient.
Studiul a fost publicat marţi în revista Nature Communications.
„Rezultatele demonstrează că noul nostru sistem de scor centrat pe trombocite poate, pentru prima dată şi pentru toate populaţiile, să ocolească agregometria pentru a estima în mod fiabil hiperreactivitatea trombocitelor şi riscul aferent de evenimente cardiovasculare”, a declarat într-un comunicat autorul corespondent al studiului dr. Jeffrey Berger, directorul Centrului pentru prevenirea bolilor cardiovasculare de la facultatea de medicină NYU Grossman.
Cercetătorii au constatat că noul lor scor poate detecta hiperreactivitatea plachetară, atât la pacienţii cu risc iminent de infarct miocardic, cât şi la pacienţii sănătoşi al căror risc viitor ar putea rămâne necunoscut.
„Medicii prescriu în prezent aspirină, un medicament care contracarează activitatea plachetară, pacienţilor pe baza factorilor de risc disponibili, inclusiv colesterolul ridicat sau hipertensiunea arterială, care nu sunt direct legate de funcţia plachetară”, a adăugat Berger.
PRESS promite să ajute medicii să limiteze tratamentul antiplachetar la persoanele cu cele mai mari şanse de a beneficia: cele cu hiperreactivitate plachetară, spun autorii.
Prin acţiunea asupra trombocitelor, aspirina este cunoscută pentru a proteja împotriva coagulării anormale, dar, în acest fel, creşte riscul de sângerare, au declarat autorii studiului. Domeniul are nevoie de o modalitate fiabilă de a identifica pacienţii pentru care protecţia împotriva infarctului miocardic depăşeşte riscul de sângerare.
Scorul plachetar
Progresele în ceea ce priveşte proiectarea PRESS au început cu o schimbare în domeniu, renunţându-se la metodele de agregometrie care expun trombocitele fiecărui pacient la doze mari de proteine despre care se ştie că încurajează puternic agregarea.
Trombocitele care nu se agregă în aceste condiţii extreme sunt etichetate drept disfuncţionale, însă aceste teste nu au fost concepute pentru a evalua în mod direct hiperreactivitatea.
Experienţa echipei şi a altor laboratoare care lucrează cu trombocite a condus la trecerea la o metodă de agregometrie care expune în schimb trombocitele la o doză foarte mică (4 μM sau microMolar) de epinefrină despre care se ştie că încurajează slab agregarea.
În acest domeniu, s-a stabilit că 60 % din agregarea unei probe de trombocite la 0,4 μM de epinefrină reprezintă pragul peste care trombocitele vor fi desemnate ca fiind hiperreactive.
Deşi această metodă nu este nouă, studiul actual oferă noi dovezi că pacienţii care îndeplinesc această definiţie a hiperreactivităţii prezintă un risc mult mai mare de evenimente cardiovasculare.
În mod specific, echipa a utilizat metoda agregometrică mai nouă, dar încă laborioasă, pentru a urmări impactul statutului activităţii trombocitare asupra MACLE (evenimente cardiovasculare adverse majore şi ale membrelor), o măsură compozită a decesului, infarctului miocardic, AVC şi amputaţiilor membrelor inferioare la pacienţii înscrişi în studiul clinic intitulat: Activitatea plachetară şi evenimentele cardiovasculare (PACE-PAD).
MACLE a fost măsurat la acest grup de pacienţi cu risc ridicat după ce au fost supuşi unei revascularizări a membrelor inferioare (LER), un grup de proceduri care deschid arterele blocate.
La 254 de pacienţi PACE-PAD a căror agregare plachetară a fost măsurată cu 0,4 μM de epinefrină, 17,5% au prezentat trombocite hiperreactive, iar acei pacienţi cu hiperreactivitate au avut o incidenţă mai mult decât dublă de infarct, AVC sau ischemie acută a membrelor sau amputaţii majore în termen de 30 de zile după LER decât cei fără hiperreactivitate.
Echipa are o expertiză largă în agregometrie, iar obiectivul lor a fost acela de a crea o măsură generalizabilă a riscului care ar putea fi efectuată cu uşurinţă în cabinetele medicilor. Pentru a face fezabilă implementarea globală, cercetătorii au conceput PRESS pe baza unei semnături genetice şi independent de tehnicile de colectare a sângelui şi de alte variabile care afectează agregometria.
Pentru a crea PRESS, cercetătorii au colectat material genetic plachetar de la 129 de pacienţi PACE-PAD înainte de procedura LER şi au conceput scorul pe baza diferenţelor genetice observate în cazul hiperreactivităţii.
Echipa a confirmat acurateţea scorului prin compararea acestuia cu testele de agregare plachetară.
Pentru a valida în continuare PRESS, echipa a explorat legătura dintre scor şi riscul cardiovascular în alte câteva grupuri de pacienţi.
Printre acestea s-a numărat Programul de Cercetare pentru infarct miocardic, care a înrolat femei supuse angiografiei coronariene.
În acest grup, PRESS s-a dovedit a fi mai mare la cele care au suferit un infarct miocardic decât la cele cu boală coronariană stabilă.
În rândul pacienţilor cu ateroscleroză a membrelor inferioare urmăriţi pentru o medie de timp de 18 luni, pacienţii cu PRESS peste scorul mediu (mediu) au avut cu 90% mai multe şanse să aibă un eveniment cardiovascular major decât cei sub acest scor.
„În practica actuală, terapia antiplachetară nu este recomandată de rutină pentru prevenirea unui prim infarct miocardic sau AVC, dar un test bazat pe trombocite ar ajuta la identificarea pacienţilor cu cel mai mare risc şi a celor care ar beneficia cel mai mult de terapia antiplachetară pentru a preveni un eveniment cardiovascular”, spune unul dintre autorii studiului, Tessa Barrett, profesor asistent în departamentele de medicină şi patologie la NYU Langone.
Acest scor are potenţialul de a personaliza în continuare prevenirea riscului de boli cardiovasculare, spun autorii cercetării.
