Semnele cancerului ar putea fi depistate cu ani înaintea simptomelor, sugerează specialişti de la Cambridge

Semnele cancerului ar putea fi depistate cu ani înaintea simptomelor, sugerează specialişti de la Cambridge

Testele care pot identifica modificările timpurii ale celulelor le-ar oferi medicilor mai mult timp pentru tratamentele împotriva cancerului, spun cercetătorii de la Cambridge.

Oamenii de ştiinţă de la un institut de oncologie deschis recent la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, au început să depisteze schimbările din celule cu mulţi ani înainte ca acestea să se transforme în tumori canceroase.

Cercetarea ar trebui să ajute la conceperea unor metode radical noi de tratare a cancerului, spun ei.

Institutul Early Cancer  - care tocmai a primit aproape 13 milioane de euro de la un donator anonim - se concentrează pe găsirea unor modalităţi de abordare a tumorilor înainte ca acestea să producă simptome, potrivit unui comunicat al Institutului.

Cercetarea va exploata descoperirile recente care au arătat că mulţi oameni dezvoltă afecţiuni precanceroase care rămân în suspensie pentru perioade lungi de timp.

„Perioada de latenţă pentru dezvoltarea unui cancer poate dura ani de zile, uneori un deceniu sau doi, înainte ca afecţiunea să se manifeste brusc la pacienţi", a declarat pentru The Guardian profesorul Rebecca Fitzgerald, directorul institutului.

„Apoi, medicii descoperă că se luptă să trateze o tumoră care, până atunci, s-a răspândit în corpul pacientului. Avem nevoie de o abordare diferită, una care să poată detecta din timp o persoană cu risc de cancer, folosind teste care pot fi administrate unui număr mare de persoane", menţionează cercetătorul.

Un exemplu în acest sens este citospongia, care a fost dezvoltată de Fitzgerald şi echipa sa. Un burete este înghiţit ca o pastilă, se dilată în stomac şi este apoi tras înapoi, colectând celule din esofag pe parcurs. Acele celule care conţin o proteină, numită TFF3 - care se găseşte doar în celulele precanceroase - oferă apoi un avertisment timpuriu că un pacient este expus riscului de cancer esofagian şi trebuie monitorizat.

În mod esenţial, acest test poate fi administrat simplu şi pe scară largă.

„În prezent, depistăm multe cancere târziu şi trebuie să venim cu medicamente, care au devenit din ce în ce mai scumpe. Adesea prelungim viaţa cu câteva săptămâni, la un cost de zeci de mii de lire sterline. Trebuie să privim acest lucru dintr-o altă perspectivă" a precizat cercetătoarea de la Cambridge.

Una dintre abordările adoptate de institut - care urmează să fie redenumit Li Ka-shing Early Cancer Institute, după numele filantropului din Hong Kong care a sprijinit alte cercetări în domeniul cancerului la Cambridge - se concentrează pe probe de sânge.

Furnizate de femei ca parte a serviciilor anterioare de depistare a cancerului ovarian şi păstrate în depozite speciale, aceste mostre au fost acum refolosite de institut.

„Avem în jur de 200.000 de astfel de eşantioane şi sunt o mină de aur", a declarat Jamie Blundell, liderul unui grup de cercetare din cadrul institutului.

Cu ajutorul acestor mostre, cercetătorii au identificat modificări care diferenţiază donatorii care au fost ulterior diagnosticaţi cu un cancer al sângelui la 10 sau chiar 20 de ani după ce au furnizat mostre, de cei care nu au dezvoltat astfel de afecţiuni.

„Descoperim că există schimbări genetice clare în sângele unei persoane cu mai mult de un deceniu înainte ca aceasta să înceapă să prezinte simptome de leucemie", a declarat Blundell.

„Acest lucru arată că există o fereastră de gtimp mai lungă ca oportunitate pe care o putem folosi pentru a interveni şi a oferi tratamente care vor reduce şansele de a ajunge să aibă cancer".

Cancerele se dezvoltă în etape şi prin depistarea celor cu celule care apar timpuriu, ar trebui să fie posibil să se blocheze sau să se împiedice evoluţiile ulterioare ale bolii.

În acest stadiu timpuriu există timp pentru ca medicii să ia măsuri şi să evite să fie nevoiţi să se ocupe de un cancer într-un stadiu tardiv, când acesta s-a răspândit.

O strategie similară este adoptată de Harveer Dev, un alt lider al grupului de cercetare, care a investigat bărbaţi cărora le-a fost extirpată prostata.

Echipa sa dezvoltă în prezent biomarkeri care vor oferi modalităţi mai bune de a-i identifica pe cei care sunt susceptibili de a avea rezultate slabe în urma cancerului de prostată, una dintre cele mai frecvente tumori din Marea Britanie.

„Datele noastre pilot sugerează că aceste teste ar putea fi mult mai bune decât testele PSA existente şi vor fi esenţiale pentru a-i identifica pe cei care suferă de cancer de prostată şi care sunt susceptibili de a progresa", a declarat Dev.

Identificarea persoanelor cu risc de cancer - de exemplu, a persoanelor din familii care au o predispoziţie ereditară la tumori maligne - va constitui o parte esenţială a strategiei institutului.

În plus, acesta se va concentra pe găsirea unor modalităţi de reducere a riscurilor de cancer, precum şi pe asigurarea faptului că tratamentele pot fi administrate pe scară largă.

Echipa şi-a propus să înţeleagă ce îi face pe unii oameni să trăiască până la vârste foarte înaintate, în timp ce alţii se îmbolnăvesc de cancer.

viewscnt