Cercetătorii din Uniunea Europeană caută noi modalităţi de combatere a infecţiilor din sânge care ucid milioane de oameni în fiecare an în întreaga lume. Un proiect denumit ImmunoSep, şi coordonat de medicul de origine română, dr. Mihai G. Netea, de la Universitatea Radboud Nijmegen din Olanda, reuneşte experţi din Franţa, Germania, Italia, România şi Elveţia.
Sepsisul este un răspuns imunitar extrem la o infecţie, de obicei bacteriană. Aceasta se declanşează atunci când o infecţie începe într-un organ şi se răspândeşte în tot corpul.
În lipsa unui diagnostic şi a unui tratament medical rapid, sepsisul poate duce rapid la deteriorarea ţesuturilor, la insuficienţa organelor şi la deces.
Acum, oamenii de ştiinţă din Europa testează un posibil nou mod de tratare a sepsisului.
Profesorul Evangelos Giamarellos-Bourboulis, expert în boli infecţioase la Spitalul Universitar Attikon din capitala Greciei, Atena, şi preşedinte al Alianţei Europene pentru Sepsis, ar putea fi mai aproape de o descoperire în cadrul unui proiect de cercetare european.
El şi-a petrecut ultimii 18 ani investigând o nouă modalitate de tratare a sepsisului - o afecţiune care, potrivit estimărilor, ucide anual 11 milioane de persoane în întreaga lum, reprezentând aproape o cincime din totalul deceselor la nivel mondial.
Profesorul şi-a concentrat cercetările asupra modului în care poate fi declanşat organismul pentru ca acesta să efectueze propriile reparaţii ale sistemului imunitar, permiţându-i să lupte împotriva infecţiei - o abordare numită imunoterapie.
„Dacă funcţia imunitară este readusă la normal, se anticipează că răspândirea infecţiei se va opri", spune el într-un comunicat.
Proiectul UE la care lucrează prof. Giamarellos-Bourboulis, denumit ImmunoSep şi coordonat de prof. dr. Mihai Gheorghe Netea, medic şi profesor universitar olandez de origine română, specializat în boli infecţioase, imunologie şi sănătate globală, la Universitatea Radboud Nijmegen din Olanda, reuneşte experţi din Franţa, Germania, Italia, România şi Elveţia.
Proiectul testează pe oameni imunoterapia împotriva sepsisului şi urmează să se încheie, după patru ani, în decembrie 2023.
Studiul este orb, ceea ce înseamnă că persoanele care participă nu ştiu ce tratament urmează, iar cercetătorii nu au cunoştinţă de rezultate până la final.
În timp ce anticipează rezultatul studiului, prof. Giamarellos-Bourboulis subliniază urgenţa abordării sepsisului, pe care-l compară cu cu pandemia de Covid-19 care a lovit la sfârşitul anului 2019.
La nivel mondial, 7 milioane de persoane au murit din cauza Covid-19 în ultimii patru ani, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
În acest timp, aproximativ 40 de milioane de persoane vor fi murit din cauza sepsisului, pe baza estimărilor OMS şi a dovezilor publicate.
„Toată lumea vorbeşte despre Covid-19, nimeni nu vorbeşte despre sepsis", spune Giamarellos-Bourboulis. „Adevărata pandemie este sepsisul", spune el.
Răspunsul imunitar
În timp ce antibioticele sunt până în prezent singura modalitate eficientă de tratare a sepsisului, sunt necesare îmbunătăţiri în ceea ce priveşte diagnosticarea şi opţiuni mai largi de tratament pentru a reduce numărul de decese.
Sepsisul este determinat de şi provoacă modificări ale sistemului imunitar al pacientului.
„Această modificare a funcţiei imunitare nu este aceeaşi la fiecare pacient", spune prof. Giamarellos-Bourboulis, care explică faptul că, răspunsurile imunitare sunt, în general, de două feluri: unul hiper, în care sistemul imunitar intră în suprasolicitare şi provoacă multe daune, sau imunoparalizia, în care sistemul devine copleşit şi încetează să mai funcţioneze.
Din 2006, Giamarellos-Bourboulis şi colegii săi au efectuat mai multe studii în Grecia şi în Olanda, implicând pacienţi cu sepsis şi voluntari sănătoşi.
Echipa a identificat teste care să facă distincţia între un răspuns hiperimunitar şi imunoparalizie. De asemenea, a analizat posibile tratamente pentru a restabili funcţia imunitară în ambele cazuri.
Studiul ImmunoSep îşi propune să aplice aceste teste şi tratamente la 280 de pacienţi cu sepsis. Rezultatele sunt aşteptate în primăvara anului 2024.
Medicamentele testate de ImmunoSep sunt deja folosite pentru alte afecţiuni.
De exemplu, echipa speră că un medicament cunoscut sub numele de interferon gamma uman recombinant, care este utilizat pentru a trata unele boli rare ale sistemului imunitar, îl poate restabili la pacienţii cu imunoparalizie.
În cazul în care tratamentele se dovedesc a fi de succes, prof. Giamarellos-Bourboulis intenţionează să colaboreze cu Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) pentru a obţine autorizarea agenţiei de reglementare pentru ca acestea să fie utilizate pentru pacienţii cu sepsis.
Chiar dacă tratamentele se dovedesc a fi un eşec, profesorul va continua cercetările în baza cunoştinţelor dobândite în urma studiului.
"Dacă niciunul dintre medicamente nu funcţionează, vom analiza datele pentru a vedea de ce, astfel încât să putem face ajustări", notează prof. Giamarellos-Bourboulis.
Rezistenţa la antibiotice
Un obstacol semnificativ în tratarea sepsisului este rezistenţa antimicrobiană, cunoscută şi sub numele de RAM, care reprezintă capacitatea tot mai mare a agenţilor patogeni de a rezista la tratamentul antimicrobian.
Cea mai mare îngrijorare a prof. Giamarellos-Bourboulis este că imunoterapia ar putea să nu funcţioneze la pacienţii cu infecţii RAM.
„Dacă nu inversăm rezistenţa la antibiotice sau dacă nu găsim noi antibiotice, numărul de decese în anii următori va fi înspăimântător", spune el.
În 2019, OMS a declarat RAM una dintre cele mai importante 10 ameninţări la adresa sănătăţii publice.
În UE, RAM este responsabilă de peste 35.000 de decese pe an.
Pentru a contribui la abordarea acestei ameninţări, a fost creată o reţea paneuropeană de cercetare clinică pentru boli infecţioase.
Denumită Ecraid, aceasta este prima reţea de acest tip din Europa.
RAM joacă un rol important în activitatea prof. Giamarellos-Bourboulis.
„Anticipăm că 50% din cazurile de septicemie se datorează bacteriilor rezistente", a spus el.
Extinderea opţiunilor
Aproximativ 70 de potenţiale noi tratamente antibacteriene sunt în prezent în curs de dezvoltare, cele mai multe dintre acestea acţionând în moduri similare cu antibioticele actuale, potrivit OMS.
În medie, RAM este raportată în cazul noilor agenţi antibacterieni la doi-trei ani după ce aceştia devin disponibili.
Antibioticele puternice cu spectru larg pot trata o gamă largă de infecţii şi sunt utile atunci când medicii nu ştiu exact cu ce au de-a face. Dar aceste medicamente contribuie, de asemenea, la creşterea rezistenţei la antibiotice.
Această dilemă l-a preocupat pe Grzegorz Gonciarz, director de operaţiuni al Resistell, o companie elveţiană de tehnologie medicală.
„Problema clinică pe care o abordăm este viteza de diagnosticare a pacienţilor cu infecţii din sânge", spune Gonciarz.
Resistell şi-a propus să dezvolte o platformă de testare rapidă pentru a oferi rapid pacienţilor tratamentul potrivit.
Proiectul, denumit RAPID-SEP-AST, s-a desfăşurat pe o perioadă de doi ani, până în iulie 2022.
Testele actuale durează aproximativ două zile sau mai mult pentru a identifica cel mai bun antibiotic pentru a combate o infecţie. În aşteptarea acestor rezultate, medicii încep de obicei tratamentul cu antibiotice cu spectru larg.
Obiectivul RAPID-SEP-AST a fost de a dezvolta cea mai rapidă platformă de testare a sensibilităţii la antibiotice din lume. Aceasta ar permite identificarea rapidă a celui mai bun antibiotic pentru tratarea infecţiei.
Rezultatele finale ale proiectului vor fi anunţate în lunile următoare, dar dispozitivul pare a fi capabil să identifice cel mai eficient tratament antibiotic pentru o infecţie septicemică bacteriană în aproximativ două ore, potrivit lui Gonciarz.
Bacterii care vibrează
Ceea ce este diferit la testul lui Resistell este modul în care măsoară cât de eficiente sunt diferite antibiotice pentru a viza direct bacteriile.
Numită susceptibilitate la antibiotice, aceasta este de obicei testată prin cultivarea bacteriilor în vase Petri, sau în alte sisteme mai automatizate, cu diferite antibiotice pentru a vedea care dintre ele le inhibă cel mai bine creştere acestora.
Tehnologia Resistell urmează o cale diferită. Ea elimină necesitatea de a creşte bacterii şi, în schimb, le măsoară vibraţiile.
Atunci când sunt expuse la antibiotice eficiente, bacteriile sunt ucise, iar vibraţiile lor scad.
Testul foloseşte algoritmi dezvoltaţi cu ajutorul învăţării automate pentru a măsura aceste vibraţii bacteriene şi pentru a spune care antibiotice funcţionează şi care nu.
Resistell lucrează acum pentru a automatiza şi mai mult tehnologia şi pentru a explora aplicaţii dincolo de septicemie, cum ar fi tuberculoza şi infecţiile tractului urinar.
