O colaborare ştinţifică internaţională a identificat mutaţii rezistente la medicamente ce provoacă recidiva bolii la unii copii cu leucemie limfoblastică acută de chimioterapie.
Chimioterapia a făcut ca cel mai comun tip de cancer la copii să fie unul dintre cele mai vindecabile, dar cercetătorii au dovezi conform cărora tratamentul ar putea de asemenea să ducă la recidivare în cazul unor pacienţi.
Conform rezultatelor publicate în jurnalul ”Blood”, mutaţiile induse de tratament cauzează rezistenţa la mdicamente pentru unii pacienţi la care recidivează leucemia limfoblastică acută (LAL).
”Studiul subliniază dinamica evoluţiei pentru leucemia limfoblastică acută pediatrică, ce sugerează pentru prima dată că tratamentul chimioterapeutic, în special cu tiopurină, poate cauza mutaţii ce duc la rezistenţa pacienţilor la substanţe”, a spus coautorul cercetării dr. Jinghui Zhang, director la Department of Computational Biology la St. Jude Children's Hospital, citat de sciencedaily.com.
Tiopurina reprezintă o clasă de substanţe folosite în majoritatea fazelor tratamentului pentru leucemia limfoblastică acută.
Studiul a implicat 103 pacienţi cu leucemie limfoblastică acută ce a recidivat. Majoritatea au recidivat la 9 sau mai multe luni după diagnostic. Analiza a arătat că în jur de 20% din aceşti pacienţi au avut mutaţii legate de tratament la recidivă, unele asociate cu rezistenţa la medicamente.
”Semnăturile mutaţiilor sunt specifice şi legate de terapie, fiind prezente doar în genomurile pacienţilor cu leucemia limfoblastică acută recidivantă, dar nu şi în alte genomuri ale cancerului pediatric sau al adulţilor”, a adăugat Zhang.
Leucemia limfoblastică acută este cea mai comună formă de cancer pediatric. Cu tratamentul din prezent, mai mult de 90% din copii devin supravieţuitori pe termen lung. Progrnosticul este mai sumbru pentru pacienţii a căror leucemie revine, ceea ce reprezintă 70-80% din toate decesele cauzate de boală.
În timp ce studiile anterioare au identificat mutaţiile rezistenţei la medicamente specifice recidivei, originea acelor mutaţii nu a fost clară. Unii cercetători au sugerat că recidivarea leucemiei limfoblastice acute a fost generată de celulele leucemiei rezistente la substanţe prezente la diagnostic.
Copiii din studiu au fost trataţi în China, unde au trecut prin secvenţiere completă a celulelor leucemiei colectate la diagnostic şi recidivă, cât şi al ADN-ului normal. De asemenea, analiza a inclus secvenţierea profundă a celulelor leucemiei colectate regulat în timpul tratamentului, la 16 pacienţi.
Cercetătorii au identificat mutaţii specifice recidivării la 12 gene implicate în răspunsul la medicamente, inclusiv FPGS, o nouă genă legată de recidivare. De semenea, analiza a arătat două noi şabloane ale mutaţiilor. Tiopurina a cauzat una din noile semnături ale mutaţiilor.
Durata de timp a recidivării şi prezenţa mutaţiilor specifice recidivării în cele 12 gene implicate în răspunsul la medicamente au furnizat perspective asupra cauzei. Majoritatea pacienţilor, 55%, au avut recidive la 9, până la 36 de luni după diagnostic, dar înainte ca tratamentul să se sfârşească.
Acest grup a avut cele mai multe mutaţii specifice recidivei în cele 12 gene, în comparaţie cu pacienţii cu recidive mai timpurii.
Modelarea matematică, analiza mutaţiilor şi alte dovezi au indicat că recidivarea timpurie a fost cel mai probabil cauzată de celulele tumorale rezistente la substanţe prezente la diagnostic.
Cercetătorii au propus un proces în doi paşi pentru a explica recidivarea mai târzie. Modelul a sugerat că recidivarea a avut loc atunci când celulele tumorale parţial rezistente la medicamente, prezente la diagnostic, au obţinut mutaţii legate de tratament. Celulele acum rezistente la substanţe se divid şi eventual cauzează recidivarea.
