Consumul unei cantităţi mai mari de alimente ultraprocesate (AUP) poate duce la un risc crescut de cancer al gurii şi gâtului, avertizează un nou studiu publicat miercuri. Cercetarea, care a analizat obiceiurile alimentare şi stilul de viaţă a aproape o jumătate de milion de persoane pe parcursul a mai mult de un deceniu, constată că cei care au ingerat mai multe AUP au prezentat un risc mai mare de a dezvolta cancere ale tractului aerodigestiv superior, inclusiv ale esofagului.
AUP, care includ articole alimentare precum mâncăruri gata preparate, prăjituri, sucuri şi chipsuri, sunt deja cunoscute ca fiind factori care favorizează obezitatea - o afecţiune care sporeşte riscul de apariţie a diferitelor tipuri de cancer.
Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Bristol au legat acum aceste produse alimentare procesate de un risc ridicat de cancere care afectează în mod specific gura şi gâtul.
Autorii studiului sugerează că acest risc se poate datora şi aditivilor din AUP şi contaminanţilor din materialele de ambalare.
Aceste produse, în ciuda riscurilor bine documentate pentru sănătate, rămân mai accesibile şi mai convenabile decât opţiunile alimentare mai sănătoase.
Cercetări anterioare au stabilit o legătură între consumul de AUP şi cancer, inclusiv un studiu cuprinzător în cadrul cohortei EPIC (Cercetare la nivel european privind o legătură între nutriţie şi cancer - European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition), care a explorat relaţia dintre AUP şi 34 de tipuri diferite de cancer.
În timp ce obezitatea, adesea legată de un consum ridicat de AUP, este frecvent citată ca factor care contribuie la creşterea riscului de cancer, cel mai recent studiu indică faptul că obezitatea ar putea să nu fie singura cauză.
Cercetătorii de la Universitatea din Bristol şi de la Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului (IARC) au examinat dacă asocierea dintre consumul de AUP şi cancerele de cap şi gât în cohorta EPIC ar putea fi atribuită exclusiv creşterii grăsimii corporale.
În cadrul acestui studiu internaţional amplu, echipa a analizat datele privind alimentaţia şi stilul de viaţă a 450.111 adulţi pe parcursul a aproximativ 14 ani.
Constatările arată că o creştere cu 10% a consumului de AUP s-a corelat cu un risc cu 23% mai mare de a dezvolta cancere la nivelul capului şi gâtului şi cu un risc cu 24% mai mare de cancer esofagian.
„AUP au fost asociate cu excesul de greutate şi creşterea grăsimii corporale în mai multe studii observaţionale", spune într-un comunicat, autorul principal, Fernanda Morales-Bernstein, doctorandă la Universitatea din Bristol care a condus studiul internaţional
„Cu toate acestea, a fost interesant faptul că, în studiul nostru, legătura dintre consumul de AUP şi cancerul tractului aero-digestiv superior nu pare să fie explicată în mare măsură de indicele de masă corporală (IMC) şi de raportul talie/şold" a menţionat ea.
Autorii studiului sugerează că alţi factori, cum ar fi aditivii din AUP, precum emulsificatorii şi îndulcitorii artificiali - legaţi anterior de riscul de îmbolnăvire - ar putea determina incidenţa mai mare a cancerului gurii şi gâtului.
În plus, ei au emis ipoteza că şi contaminanţii din ambalaje şi procesele de fabricaţie ar putea contribui la această asociere.
În ciuda faptului că recunosc potenţiale prejudecăţi în cercetarea lor, care pun la îndoială cauzalitatea asocierii dintre un consum mai mare de AUP şi un risc mai mare de decese accidentale, autorii consideră că descoperirile lor sunt semnificative.
„AUP sunt în mod clar asociate cu multe rezultate negative pentru sănătate, însă nu este încă clar dacă acestea sunt de fapt cauza acestora sau dacă factorii de bază, cum ar fi comportamentele generale legate de sănătate şi poziţia socio-economică, sunt responsabili pentru această legătură, aşa cum atrage atenţia asocierea cu decesele accidentale", spune coautorul studiului, profesorul George Davey Smith de la Universitatea din Bristol.
Cercetătorii de la IARC adaugă necesitatea unor studii suplimentare cu evaluări ale regimului alimentar pe termen lung care să reflecte modelele actuale de consum, deoarece datele EPIC datează din anii 1990, când nivelurile de consum în privinţa AUP nu erau la fel de ridicate ca cele din prezent.
„Este puţin probabil ca o concentrare exclusiv pe tratamentul de pierdere în greutate, cum ar fi semaglutida, să contribuie foarte mult la prevenirea cancerelor de tract aero-digestiv superior legate de consumul de AUP", notează Morales-Bernstein.
Subliniind importanţa studiului, dr. Helen Croker de la World Cancer Research Fund laudă cercetarea subliniind că aceasta contribuie la ansamblul de dovezi care sugerează o legătură între AUP şi riscul de cancer, întărind recomandarea de a consuma o dietă bogată în cereale integrale, legume, fructe şi leguminoase pentru prevenirea cancerului.
19 Alimente şi băuturi ultraprocesate
- Băuturi zaharoase: băuturi răcoritoare carbogazoase, ceaiuri îndulcite, băuturi energizante şi băuturi cu aromă de fructe.
- Gustări ambalate: chipsuri, biscuiţi şi covrigei.
- Bomboane şi dulciuri: batoane de ciocolată, bomboane gumate şi bomboane.
- Carnea procesată: hot dog, cârnaţi, mezeluri şi şuncă.
- Mâncăruri congelate găsite la raft: mâncăruri gata preparate, pizza congelată şi mâncăruri cu tăiţei instant.
- Pâine şi chifle ambalate: adesea făcute cu adaos de zaharuri, grăsimi şi conservanţi.
- Cereale pentru micul dejun: în special cele bogate în zahăr şi carbohidraţi rafinaţi.
- Produse de patiserie din comerţ: biscuiţi, produse de patiserie, prăjituri şi gogoşi.
- Îngheţată şi deserturi îngheţate: bogate în zahăr, grăsimi şi adesea conţin diverşi aditivi.
- Produse din carne şi peşte reconstituite: nuggets (bucăţele) de pui şi batoane de peşte.
- Sosuri şi sosuri instant: sosuri pre-ambalate care conţin adesea o listă lungă de aditivi.
- Înlocuitori de masă şi batoane proteice: adesea foarte procesate cu diverse ingrediente nealimentare.
- Produse îndulcite artificial: alimente şi băuturi dietetice (light) cu îndulcitori sintetici.
- Condimente şi produse tartinabile prefabricate: ketchup, maioneză şi creme tartinabile de ciocolată care conţin adesea niveluri ridicate de zahăr şi conservanţi.
- Produse lactate aromatizate: lapte aromatizat, unele iaurturi cu adaos de zaharuri şi arome artificiale.
- Brânză procesată: produse din brânză care nu sunt 100% brânză şi care conţin ingrediente suplimentare.
- Produse din cereale rafinate: cum ar fi pâinea albă, pastele albe şi produsele de patiserie.
- Alternative vegetariene şi vegane procesate: unii înlocuitori de carne pot fi puternic procesaţi cu aditivi.
- Băuturi alcoolice: anumite cocktailuri preamestecate şi băuturi alcoolice aromatizate.
Potrivit specialiştilor, este important de reţinut că, deşi nu toate alimentele procesate sunt neapărat nesănătoase, alimentele ultraprocesate se disting prin nivelurile ridicate de procesare, care deseori duc la eliminarea valorii nutritive şi la adăugarea de ingrediente care nu sunt benefice pentru sănătate.
Recentul studiu internaţional a fost publicat miercuri, în European Journal of Nutrition.
