Cercetătorii au folosit tehnologia RMN pentru a arăta cum sănătatea placentei poate influenţa cogniţia şi comportamentul copiilor.
Un nou studiu sugerează că nivelurile de oxigenare din placentă, formată în ultimele trei luni de dezvoltare a fătului, reprezintă un predictor important al creşterii corticale (dezvoltarea celui mai exterior strat al creierului - cortexul cerebral) şi este probabil un predictor al cogniţiei şi comportamentului în copilărie.
„Mulţi factori pot perturba dezvoltarea sănătoasă a creierului in utero, iar acest studiu demonstrează că placenta este un mediator crucial între sănătatea mamei şi sănătatea creierului fetal", a declarat într-un comunicat publicat marţi, Emma Duerden, cercetător la Institutul de cercetări pentru sănătate, Lawson, şi autor principal al studiului.
Legătura dintre sănătatea placentei şi cogniţia infantilă a fost demonstrată în cercetări anterioare cu ajutorul ultrasunetelor, dar pentru acest studiu o echipă interdisciplinară de cercetători de la universitatea Western şi Institutul canadian pentru cercetarea sănătăţii, Lawson, au folosit imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM), o tehnică de imagistică mult superioară şi mai holistică.
Această abordare nouă de imagistică folosită la observarea creşterii placentei permite cercetătorilor să studieze tulburările de neurodezvoltare foarte devreme în viaţă, ceea ce ar putea duce la dezvoltarea de terapii şi tratamente.
„În timp ce ultrasunetele oferă o anumită măsură a funcţiei placentei, acestea sunt imprecise şi predispuse la erori, astfel încât tehnologia RMN este mai specific şi mai precisă", a declarat cercetătoarea Emily Nichols, autoarea principală a studiului.
„Nu aţi folosi neapărat RMN-ul pentru a diagnostica restricţia de creştere placentară, aţi folosi ultrasunetele, dar RMN-ul ne oferă o modalitate mult mai bună de a înţelege mecanismele placentei şi modul în care funcţiile placentei afectează creierul fetal", a precxizat cercetătoarea canadiană.
Studiul a fost publicat recent în revista JAMA Network Open.
Placenta, un organ care se dezvoltă în uter în timpul sarcinii, este principala conductă de oxigenare şi nutrienţi pentru făt, precum şi un organ endocrin vital în timpul sarcinii.
Tot ceea ce are nevoie un făt pentru a creşte şi a se dezvolta este livrat în mare parte prin placentă, astfel încât, dacă există ceva în neregulă cu placenta, este posibil ca fătul să nu primească nutrienţii sau nivelurile de oxigenare de care are nevoie pentru a se dezvolta, subliniază specialiştii canadieni.
Alimentaţia deficitară, fumatul, consumul de droguri (cocaină), hipertensiunea cronică, anemia şi diabetul pot duce la o restricţie a creşterii fetale şi pot cauza probleme pentru dezvoltarea placentei, notează ei.
Restricţia de creştere a fătului este relativ frecventă şi apare la aproximativ şase la sută din toate sarcinile şi afectează la nivel global 30 de milioane de sarcini în fiecare an.
Pot exista multe probleme legate de dezvoltarea sănătoasă a placentei, spun autorii.
Astfel, dacă placenta nu se dezvoltă corespunzător, este posibil ca creierul fetal să nu primească suficient oxigen şi nutrienţi, ceea ce poate afecta cogniţia şi comportamentul în copilărie.
Impact, afectare şi schimbare
Studiul a arătat că o placentă sănătoasă în al treilea trimestru are un impact deosebit asupra cortexului şi cortexului prefrontal, regiuni ale creierului copilului care sunt importante pentru învăţare şi memorie.
„O placentă nesănătoasă poate expune bebeluşii la riscul de a avea dificultăţi de învăţare mai târziu în viaţă sau chiar ceva mai grav, cum ar fi o tulburare de neurodezvoltare", notează autorii canadieni.
„Această cercetare poate deschide o mulţime de orizonturi de cercetare, deoarece încă nu înţelegem cu adevărat tot ce este de ştiut despre placentă", subliniază ei.
Studiul marchează, de asemenea, un prim pas important asupra impactului nivelurilor de oxigenare în placentă, şi pentru luarea în considerare a unor schimbări pentru viitoarele mame, pentru a face faţă unor condiţii mai puţin ideale ale dezvoltării placentei.
În timp ce oxigenarea în placentă în al treilea trimestru estimează creşterea corticală a fătului (dezvoltarea celui mai exterior strat al creierului - cortexul cerebral), rezultatele studiului indică faptul că este posibil să nu afecteze maturizarea subcorticală sau structurile profunde ale materiei cenuşii şi albe din creier.
Structurile subcorticale ale creierului, responsabile de temperamentul copiilor sau de funcţiile motorii, cum ar fi amigdala şi ganglionii bazali, ar putea fi mai vulnerabile la factorii care afectează placenta în al doilea trimestru.
„Acum avem o mai bună înţelegere a modului în care placenta afectează cortexul. Cu aceste cunoştinţe de bază, ne putem face acum o idee despre modul în care aceste două aspecte sunt legate şi putem identifica sau stabili un punct de referinţă pentru nivelurile sănătoase care duc la creşterea cortexului cerebral", mai notează autorii.
„Regiunile subcorticale ale creierului par să nu fie afectate de creşterea placentei, cel puţin în cazul eşantioanelor sănătoase din studiul nostru".
Pentru acest studiu, femeile însărcinate au fost scanate de două ori, în timpul celui de-al treilea trimestru.
„Acesta este unul dintre puţinele seturi de date din lume în care există două scanări colectate in utero în timpul celui de-al treilea trimestru. Nu există multe grupuri în lume care să facă RMN fetal, aşa că este un set de date foarte bogat care ne permite să analizăm creşterea în timp", au mai scris cercetătorii canadieni.
