La nivel mondial, dizabilităţile şi decesele cauzate de boala Parkinson cresc mai rapid decât cele cauzate de orice altă afecţiune neurologică. În ciuda impactului semnificativ, există inegalităţi în ceea ce priveşte disponibilitatea resurselor pentru gestionarea bolii, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Studii recente indică însă faptul că un număr substanţial de cazuri poate fi atribuit unor factori de risc care pot fi preveniţi.
Un recent studiu publicat de cercetătorii în neurologie de la Universitatea Alabama (UAB), din Statele Unite, în revista npj Parkinson's Disease a constatat că factorii de risc care pot fi preveniţi joacă un rol semnificativ în potenţialul unei persoane de a dezvolta boala Parkinson.
Cele 1.223 de persoane studiate la UAB care proveneau din regiunea sudică a Statelor Unite au inclus 808 persoane care sufereau de Parkinson şi 415 de controale sănătoase din punct de vedere neurologic.
Cercetătorii au ajuns la două constatări semnificative care indică faptul că riscurile care pot fi prevenite influenţează apariţia bolii Parkinson: loviturile repetate la cap suferite în activităţi precum fotbalul american şi expunerea la erbicide şi pesticide.
În primul rând, studiul a constatat că loviturile repetate la cap în sporturi sau în lupte militare care par inofensive şi care pot să nu provoace nici măcar o comoţie cerebrală, au dublat riscul unei persoane de a dezvolta Parkinson mai târziu în viaţă.
În al doilea rând, 23% din cazurile de Parkinson, atât la bărbaţi, cât şi la femei, au fost asociate cu expunerea la pesticide, erbicide sau expuneri chimice legate de armată.
Împreună, traumatismele craniene şi expunerea la toxine de mediu pot fi responsabile pentru aproape 1 din 3 cazuri de Parkinson la bărbaţi şi 1 din 4 la femei.
„Boala Parkinson este în creştere rapidă la nivel global şi există o presupunere greşită că nu sunt măsuri de prevenţie, dar nu este aşa", explică Haydeh Payami, profesor în cadrul departamentului de neurologie al UAB, şi la Centrul pentru Neurodegenerare şi Terapie Experimentală, autoarea principală a studiului, într-un comunicat al universităţii.
În timp ce genele joacă un rol important în expunerea unei persoane la Parkinson, aproximativ 5% dintre situaţii fiind cauzate de mutaţii genetice ereditare, se crede că restul de 95% dintre cazuri sunt influenţate de diverşi factori externi care provoacă boli la persoanele care sunt susceptibile genetic la efectul lor dăunător.
Cercetătorii au menţionat că rezultatele indică faptul că incidenţa bolii va varia probabil în funcţie de populaţie, şli de cât de răspândiţi sunt factorii de risc.
De exemplu, în Europa, unde multe dintre substanţele chimice toxice care se găsesc în mod obişnuit în produsele americane sunt interzise, o fracţiune mai mică a bolii Parkinson ar putea fi atribuită acelor substanţe chimice specifice.
În plus, cifrele s-ar putea schimba în timp, în bine sau în rău, în funcţie de acţiunile întreprinse acum pentru un mediu mai curat şi pentru îmbunătăţirea standardelor de sănătate şi siguranţă.
