Medicamentele care induc o pierdere rapidă în greutate, cum ar fi Ozempic şi Wegovy, sunt unele dintre cele mai discutate medicamente de pe piaţă în prezent. Cu toate acestea, în ciuda faptului că au explodat recent în popularitate, unii cercetători sunt sceptici cu privire la beneficiile lor pe termen lung.
Studiile sugerează că, odată ce o persoană întrerupe injecţiile săptămânale de suprimare a apetitului, aceasta recuperează de obicei aproximativ două treimi din greutatea pierdută în decurs de un an.
Aceasta nu trebuie să fie însă realitatea, spun specialiştii. Un studiu controlat şi randomizat, condus de experţi de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a găsit o soluţie.
Atunci când pacienţii combină injecţiile cu liraglutidă cu un program de exerciţii fizice supravegheate, aceştia îşi menţin mult mai bine pierderea în greutate la un an după ce medicamentele şi exerciţiile fizice supravegheate sunt oprite, spun cercetătorii.
Liraglutida este diferită de semaglutidă, substanţa activă din medicamentele Ozempic şi Wegovy care conţin substanţa activă smaglutidă.
Ambele medicamente aparţin unei ramuri de produse farmaceutice cunoscute sub numele de analog al peptidei umane 1, asemănătoare glucagonului (GLP-1).
Aceste medicamente acţionează prin imitarea unui hormon natural din organism care controlează glicemia şi au fost concepute iniţial pentru a trata diabetul.
În prezent, cercetătorii încă încearcă să afle cum să folosească cel mai bine capacitatea de suprimare a apetitului a acestor medicamente pentru pierderea controlată în greutate.
„Chiar dacă tratamentul medical pentru obezitate este eficient, persoanele care încetează să mai ia medicamente au dificultăţi în menţinerea efectelor benefice", explică cercetătorul biomedical Simon Birk Kjær Jensen, de la Universitatea din Copenhaga, într-un comunicat.
„Studiul arată că persoanele care fac exerciţii fizice în timpul tratamentului nu au aceeaşi înclinaţie de a se îngrăşa după tratament", precizează el.
Studiul clinic din Danemarca este primul care compară în mod direct modificările greutăţii corporale după exerciţii fizice, spre deosebire de intervenţiile farmaceutice sau de ambele tratamente combinate.
La studiu au participat 109 adulţi cu obezitate, care au fost împărţiţi în mod aleatoriu în patru grupuri.
Un grup a urmat un plan de slăbire de un an care a inclus doar injecţii cu liraglutidă.
Un alt grup a primit liraglutidă şi exerciţii fizice moderate spre viguroase care au fost supravegheate timp de două ore pe săptămână.
Un al treilea grup a fost supus doar exerciţiilor fizice supravegheate.
Iar ultimul grup nu a fost supus niciunui plan specific de pierdere în greutate.
La un an după încheierea studiului, cercetătorii au verificat toţi participanţii pentru a vedea cum îşi gestionau singuri greutatea.
Cei care luaseră liraglutidă îşi recăpătaseră aproximativ două treimi din pierderea iniţială în greutate.
Cei cărora li s-a prescris doar exerciţii fizice s-au descurcat mai bine pe termen lung.
Constatările arată că, deşi liraglutida poate duce la pierderi în greutate comparabile cu exerciţiile fizice pe cont propriu, medicamentul nu este la fel de eficient în menţinerea pierderii în greutate ca şi exerciţiile fizice, concluzionează cercetătorii.
De fapt, la un an după tratament, cei care au început şi au întrerupt liraglutida au recăpătat cu aproximativ 6 kilograme mai mult decât pacienţii care au urmat un regim supravegheat de exerciţii fizice timp de un an.
Singurii participanţi care au prezentat rezultate mai bune decât cei din grupul care a făcut doar exerciţii fizice au fost cei care au urmat tratamente combinate.
Un număr substanţial de pacienţi care au combinat liraglutida cu exerciţii fizice supravegheate au reuşit să menţină o pierdere în greutate de cel puţin 10% din greutatea iniţială la un an după întreruperea tratamentului.
În medie, aceştia cântăreau cu aproximativ 5 kilograme mai puţin decât cei din grupul care a luat doar liraglutidă, la un an după tratament.
Această diferenţă s-a datorat nu numai pierderii mai mari în greutate în timpul tratamentului activ, ci şi creşterii reduse în greutate după ce tratamentul a încetat.
Rezultatele susţinute se datorează probabil faptului că participanţii au căpătat obiceiuri sănătoase de exerciţii fizice şi au menţinut aceste obiceiuri chiar şi fără supraveghere, spun cercetătorii.
În timp ce medicamentele pentru receptorii GLP-1 pot declanşa o pierdere iniţială de greutate, acestea nu schimbă stilul de viaţă al participantului şi pot veni cu o mulţime de efecte secundare nefericite care ar putea face ca exerciţiile fizice să fie mai puţin atrăgătoare.
„Din datele noastre reiese clar că cei care au urmat un regim de exerciţii fizice cu sau fără tratament cu medicamente pentru obezitate s-au simţit mai puţin obosiţi şi mai energici. De asemenea, au avut o sănătate mentală mai bună. Pur şi simplu a dus la o mai bună calitate a vieţii", spune cercetătoarea Signe Sørensen Torekov.
„Acelaşi lucru nu a fost valabil şi pentru cei care au primit doar tratament medical. De fapt, aceştia s-au simţit mai obosiţi şi mai puţin energici", notează ea.
„Studiul aproape că mă face să vreau să vă sfătuiesc să nu urmaţi un tratament medical fără exerciţii fizice sporite, mai ales dacă nu doriţi să luaţi medicamente pentru tot restul vieţii", adaugă Sørensen Torekov.
Specialiştii spun că sun necesare mai multe cercetări pe cohorte mai mari pentru a explora cu adevărat modul în care medicamentele pentru pierderea în greutate, cum ar fi liraglutida, pot fi utilizate cel mai eficient pentru menţinerea pe termen lung a greutăţii corporale.
În pofida agitaţiei din jurul acestor medicamente care suprimă pofta de mâncare, exerciţiul fizic este o reţetă care, cel mai probabil, nu va fi înlocuită prea curând.
Studiul a fost publicat zilele trecute în revista Lancet eClinicalMedicine.
