Un studiu internaţional condus de Universitatea din Granada (UGR), Spania, şi realizat cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI), a arătat că personalitatea noastră ne modifică expresia genelor. Descoperirile oferă noi cunoştinţe asupra modului în care mintea şi corpul interacţionează.
Studiul, publicat recent în revista Molecular Psychiatry, examinează modul în care personalitatea unui individ şi viziunea sa de bază asupra vieţii îi reglează expresia genetică şi, astfel, îi afectează sănătatea şi bunăstarea.
Acesta este primul studiu care măsoară transcrierea întregului genom în legătură cu personalitatea umană.
Echipa internaţională de cercetare (formată din specialişti în genetică, medicină, psihologie şi informatică) a folosit date din cercetarea Young Finns, un studiu amplu realizat în rândul populaţiei generale din Finlanda de-a lungul a patru decenii, în timpul căruia au fost colectate informaţii relevante despre sănătatea, condiţia fizică şi stilul de viaţă al participanţilor.
În plus, participanţii au fost supuşi unor evaluări extinse ale personalităţii care au vizat atât temperamentul (obiceiurile şi reactivitatea emoţională), cât şi caracterul (obiective şi valori conştiente).
Rezultatele au arătat că anumite perspective asupra vieţii sunt favorabile unei vieţi sănătoase, împlinite şi lungi, în timp ce altele conduc la o viaţă stresantă, nesănătoasă şi scurtă.
Studiul a analizat reglarea expresiei genelor la aceste persoane, luând în considerare trei niveluri de conştiinţă de sine care au fost măsurate prin intermediul profilurilor lor combinate de temperament şi caracter.
Aceste niveluri au fost desemnate drept „neorganizate" - indivizi dominaţi de emoţii iraţionale şi de obiceiuri asociate cu tradiţiile lor şi cu supunerea faţă de autoritate; „organizate" - indivizi autosuficienţi, capabili să îşi regleze în mod intenţionat obiceiurile şi să coopereze cu ceilalţi pentru un beneficiu reciproc; şi, în cele din urmă, „creative" - indivizi capabili de autodepăşire, care îşi adaptează obiceiurile pentru a trăi în armonie cu ceilalţi, cu natura sau cu universul, chiar dacă acest lucru necesită sacrificii personale ocazionale.
Două constatări cheie
După cum explică într-un comunicat de presă cercetătorul UGR şi coautorul principal al studiului, Coral del Val, în cadrul cercetării au fost identificate două constatări cheie asupra expresiei şi organizării genelor în funcţie de profilurile de personalitate ale acestor indivizi.
„În primul rând, cercetătorii au descoperit o reţea de 4.000 de gene grupate în mai multe module care au fost exprimate în regiuni specifice ale creierului. Unele dintre aceste gene au mai fost legate în studii anterioare de moştenirea personalităţii umane".
„În al doilea rând, am descoperit că modulele formau o reţea de interacţiune funcţională capabilă să orchestreze schimbări în expresia genelor pentru a se adapta la condiţii interne şi externe variabile. Modulele se activau şi se dezactivau într-un mod flexibil, facilitând adaptarea la provocările zilnice cu care ne confruntăm cu toţii şi coregrafiindu-ne dezvoltarea", a precizat acesta.
Cercetătorii au arătat că modelele de interacţiune dintre aceste module au fost orchestrate de două subreţele. O reţea a reglat reactivitatea emoţională (anxietate, frică etc.), în timp ce cealaltă a reglat ceea ce o persoană percepe ca fiind semnificativ (de exemplu, producţia de concepte şi limbaj).
„Ceea ce este cel mai remarcabil este faptul că reţelele pentru emoţie şi semnificaţie sunt coordonate de un centru de control format din şase gene", notează Elisa Díaz de la Guardia-Bolívar, celălalt coautor principal al studiului.
„Deosebit de interesant a fost să constatăm că cele şase gene ale centrului de control sunt foarte bine conservate de-a lungul evoluţiei, de la organismele unicelulare până la oamenii moderni. Această constatare confirmă rolul lor benefic în reglarea funcţionării tuturor formelor de viaţă de pe Pământ", adaugă ea.
Identificarea acestor reţele de gene şi a hub-ului de control care reglează expresia genelor la om are o valoare practică, deoarece arată cum pot oamenii să-şi îmbunătăţească calitatea sănătăţii, fericirea şi calitatea generală a vieţii de zi cu zi, în ciuda provocărilor şi a stresului cu care ne confruntăm cu toţii.
„În cercetările anterioare, am constatat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte sănătatea între persoanele din cele trei grupuri de personalitate, în funcţie de nivelul lor de conştientizare de sine. În mod specific, cei cu o mai mare conştientizare de sine (grupul creativ) au raportat o bunăstare mai mare în comparaţie cu grupurile organizate sau cele neorganizate", explică Igor Zwir, de la UGR.
Echipa a demonstrat acum că aceste niveluri de conştientizare de sine sunt, de asemenea, puternic asociate cu reglarea expresiei genice în aceeaşi ordine (creativ > organizat > neorganizat).
Acest lucru sugerează că o persoană îşi poate îmbunătăţi sănătatea şi starea de bine prin cultivarea unei perspective mai autotranscendente şi creative asupra vieţii.
Cu toate acestea, autorii avertizează că rămâne de confirmat dacă reglarea expresiei genice prin intervenţii care sporesc conştiinţa de sine reprezintă factorul de mediere în asocierea dintre conştiinţa de sine şi starea de bine.
Cu toate acestea, s-a demonstrat că tratamentele care promovează autodepăşirea şi o mai mare conştientizare de sine au contribuit, de asemenea, la îmbunătăţirea tuturor aspectelor sănătăţii, inclusiv a bunăstării fizice, mentale, sociale şi spirituale.
Este, prin urmare, plauzibil ca reglarea expresiei genice să fie adevăratul mediator în această asociere, scriu autorii.
Aşa cum au estimat cercetătorii, anumite tipuri de gene, cum ar fi factorii de transcripţie, microARN-urile şi ARN-urile lungi necodificatoare, au prezentat o îmbogăţire extinsă în reţeaua moleculară integrată de 4000 de gene.
Cu toate acestea, cea mai semnificativă îmbogăţire a fost observată într-un grup de ARN-uri despre care se crede că au jucat un rol crucial în originea vieţii celulare.
Aceste ARN-uri au capacitatea de a forma compartimente fără membrană şi de a efectua reacţii chimice, ceea ce le permite să se adapteze rapid la stres. Acest proces, cunoscut sub numele de separare a fazelor lichid-lichid (LLPS), creează un bioreactor cuprinzător în care pot fi sintetizate substanţele chimice esenţiale pentru viaţă.
„Suntem încântaţi să descoperim rolurile importante ale diferitelor tipuri de gene în sănătatea şi personalitatea umană. Este uimitor să vedem că evoluţia a păstrat gene despre care se crede că au fost importante la originea vieţii, permiţând o plasticitate, complexitate şi conştiinţă tot mai mari pe care le observăm la oameni", notează ei.
„Metodele inovatoare de calcul utilizate în acest proiect ne permit să studiem sisteme biologice complexe la om într-un mod etic, neintruziv şi benefic, cu scopul de a înţelege cum să trăim sănătos", spune profesorul Cloninger.
El adaugă faptul că, „aceste constatări demonstrează în mod clar că mintea şi corpul unei persoane sunt profund interconectate. Fiecare îl influenţează pe celălalt, deci nu sunt separate. Este important să recunoaştem că starea noastră trecută sau prezentă nu determină în întregime sănătatea noastră viitoare şi mai degrabă, putem avea grijă de propria sănătate printr-un proces creativ, plin de posibilităţi deschise".
Cercetătorii au condus studiul multi-interdisciplinar de la Institutul Andaluz de Cercetare Interuniversitară în Ştiinţa Datelor şi Inteligenţă Computaţională (DaSCI), Departamentul de Informatică şi Inteligenţă Artificială al UGR şi Institutul de Cercetare în domeniul Biosănătăţii din Granada (ibs. Granada). Acesta a fost realizat în colaborare cu cercetători de la Universitatea Washington din St. Louis, de la Colegiul de medicină Baylor (SUA) şi cu Young Finns Study (Finlanda).
