Oamenii de ştiinţă spun că există diferenţe între vârsta noastră reală, respectiv numărul de ani pe care îi avem, şi vârsta biologică, care, în termeni simpli, reprezintă uzura organismului respectiv a celulelor şi a organelor. Cunoaşterea vârstei biologice ar putea acum ajuta la calcularea riscului de îmbolnăvire al unei persoane.
Spre deosebire de vârsta cronologică, vârsta biologică este un indicator puternic al stării de sănătate a unei persoane. Cu toate acestea, amprenta moleculară asociată vârstei biologice nu este bine definită.
Un nou studiu realizat de o echipă de cercetători americani de la Universitatea din Pittsburgh a descoperit markeri din sânge care pot dezvălui vârsta biologică a unei persoane, ceea ce ar putea ajuta la tratarea diferitelor probleme de sănătate care pot apărea pe măsură ce organismul uman îmbătrâneşte.
Imaginaţi-vă două persoane în vârstă de 65 de ani, spune Aditi Gurkar, geriatru la Universitatea din Pittsburgh.
„Una merge cu bicicleta la serviciu şi face schi în weekend-uri, iar cealaltă nu poate urca nici măcar un rând de scări. Au aceeaşi vârstă cronologică, dar vârste biologice foarte diferite. De ce îmbătrânesc aceşti doi oameni în mod diferit?"
Pentru a găsi răspunsul la această întrebare, cercetătorii au apelat la 196 de adulţi în vârstă, împărţiţi în două grupuri de voluntari: unul cu vârsta de 75 de ani sau mai mult, care au fost desemnaţi drept persoane cu o vârstă sănătoasă, şi unul de voluntari cu vârsta cuprinsă între 65 şi 75 de ani, care au fost catalogaţi drept persoane cu o îmbătrânire rapidă.
Persoanele cu vârste sănătoase au fost capabile să urce o scară sau să meargă timp de 15 minute fără să se odihnească, în timp ce persoanele cu îmbătrânire rapidă au fost nevoite să facă pauze în timpul fiecărei activităţi.
Distincţia între cele două grupuri a oferit echipei de studiu şansa de a examina diferenţele la nivel molecular.
Cercetătorii au căutat, în special, diferiţi metaboliţi - molecule mici eliminate de procesele biologice din organism. Acestea pot fi folosite ca dovezi pentru a determina ce procese au loc în organism şi cât de bine se desfăşoară acestea.
În total, au fost identificaţi 25 de metaboliţi care au prezentat diferenţe semnificative între persoanele cu îmbătrânire sănătoasă şi cele cu îmbătrânire rapidă.
Acest grup de molecule a fost denumit indicele metabolic al îmbătrânirii sănătoase (HAM).
Indicele HAM ar putea servi ca un predictor al îmbătrânirii la om, spun autorii studiului.
Echipa a identificat, de asemenea, trei metaboliţi care păreau a fi deosebit de importanţi în stimularea îmbătrânirii biologice.
„Am ales să ne uităm la metaboliţi pentru că sunt dinamici", explică Gurkar.
„Ei se schimbă în timp real pentru a reflecta starea noastră actuală de sănătate şi modul în care ne simţim, iar noi avem puterea de a-i influenţa prin intermediul stilului nostru de viaţă, al dietei şi al mediului înconjurător".
În testele efectuate pe un grup separat, indicele HAM s-a dovedit a fi 68% precis în calcularea vârstei biologice.
Cu mai multe cercetări, ar putea fi posibil să se dezvolte un test de sânge pentru evaluarea rapidă şi uşoară a vârstei biologice.
Acest test ar putea fi apoi efectuat pe persoane la vârste mai timpurii, atunci când modificările proceselor moleculare sunt mai uşor de modificat: la o persoană de 30 de ani, de exemplu, căreia i se spune că vârsta sa biologică este mult mai mare decât ar trebui să fie.
„Acea persoană ar putea apoi să se gândească să schimbe mai devreme anumite aspecte ale stilului său de viaţă - fie că este vorba de îmbunătăţirea somnului, a dietei sau a regimului de exerciţii fizice - pentru a spera să-şi inverseze vârsta biologică", spune Gurkar.
Cercetarea, intitulată „Un indice molecular pentru vârsta biologică identificat din metabolomul şi secretomul asociat senescenţei la om", a fost publicată recent în revista Aging Cell.
