O echipă internaţională de cercetători a descoperit că vacile de lapte din Statele Unite, despre care se crede că au fost infectate cu virusul gripei aviare, au aceiaşi receptori pentru virusurile gripale ca şi oamenii şi păsările, ceea ce ridică îngrijorarea că ar putea deveni gazdele care ajută virusul să înveţe să se răspândească mai bine la oameni. Un astfel de eveniment, deşi rar, spun experţii, ne-ar putea pune pe calea unei alte pandemii.
De ani de zile, H5N1, sau gripa aviară înalt patogenă, a fost limitată în principal la populaţia de păsări, dar recent a început să infecteze un număr tot mai mare de mamifere, sugerând că virusul s-ar putea adapta şi pentru a deveni un agent patogen uman.
În recentul studiu, un grup de oameni de ştiinţă din Copenhaga (Danemarca) şi de la Spitalul pediatric de cercetare St. Jude din Memphis (Statele Unite) a examinat mostre de ţesut cerebral, respirator şi de glandă mamară prelevate de la un număr mic de vaci şi de la un viţel.
Ei au colorat ţesuturile şi le-au pus sub microscop pentru a vedea ce fel de receptori vor găsi.
Ceea ce au văzut a fost surprinzător. Cercetătorii au descoperit că sacii de la ugerul vacilor erau încărcaţi cu un tip de receptori gripali asociaţi cu păsările, precum şi cu cei care se găsesc la oameni.
Micii saci producători de lapte de la uger, numiţi alveole, erau plini de receptori de acid sialic, şi aveau atât tipul de receptori asociat cu păsările, cât şi pe cei care sunt mai comuni la oameni.
Aproape fiecare celulă pe care au analizat-o conţinea ambele tipuri de receptori, a declarat autorul principal al studiului, dr. Charlotte Kristensen, cercetător postdoctoral în patologie veterinară la Universitatea din Copenhaga.
Receptorii identificaţi sunt asemănători cu cei de care se pot lega virusurile gripei aviare precum H5N1.
„Descoperirea la bovine este atât de diferită”, a declarat dr. Lars Larsen, profesor de microbiologie clinică veterinară la Universitatea din Copenhaga.
La mamifere, gripa infectează de obicei plămânii. La pisici, aceasta poate infecta şi creierul.
Ţesuturile din creier şi din tractul respirator al vacilor aveau mult mai puţini receptori, cei mai mulţi fiind identificaţi în ugerele animalelor.
„Aici vedem o cantitate enormă de virus în mamă şi în lapte”, a explicat dr. Larsen.
„Aceste rezultate oferă o justificare pentru nivelurile ridicate de virus H5N1 raportate în laptele de bovine infectate şi arată că aceste animale au potenţialul de a acţiona ca gazde generarea de noi virusuri gripale”, au scris cercetătorii în studiul publicat online în bioRxiv, înainte apariţia ediţiei printate.
Concentraţia de virusuri H5N1 descoperit în laptele vacilor infectate a fost de 1.000 de ori mai mare decât cea observată de obicei la păsările infectate, au declarat cercetătorii. Ei au calculat că, şi în cazul în care laptele de la o singură vacă infectată ar fi diluat în 1.000 de tone de lapte, ar putea totuşi să detecteze urme de virus în testele de laborator.
Testele efectuate de Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) au descoperit fragmente inerte de material genetic al virusului H5N1 în aproximativ 1 din 5 mostre de lapte cumpărate de pe rafturile magazinelor alimentare din Statele Unite, ridicând astfel semne de întrebare cu privire la modul în care virusul a ajuns atât de răspândit.
Cercetătorii au confirmat în teste ulterioare că laptele pasteurizat pe care l-au testat nu era infecţios şi nu putea îmbolnăvi pe nimeni, potrivit CNN.
Atunci când un animal acţionează ca gazdă (recipient de combinare), diferite tulpini de gripă pot face schimb de material genetic pentru a forma noi tipuri de boli.
Această descoperire a stârnit îngrijorare, deoarece unul dintre modurile în care virusurile gripale suferă mutaţii şi evoluează este schimbul de fragmente din materialul lor genetic cu alte virusuri gripale. Acest proces, numit reasortare, necesită ca o celulă să fie infectată cu două virusuri gripale diferite în acelaşi timp.
„Dacă există ambele virusuri în aceeaşi celulă în acelaşi timp, se obţin, în esenţă, viruşi hibrizi care ies din ea”, a declarat autorul studiului, dr. Richard Webby, director al Centrului de colaborare al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru studii privind ecologia gripei la animale şi păsări.
Reasortarea ar reprezenta o schimbare majoră în evoluţia virusului, dar trecerea treptată a virusului prin noi gazde ar putea duce, de asemenea, la o modificare a genomului virusului prin derivă evolutivă.
Oricum ar fi, nu este o veste bună, a declarat dr. Sam Scarpino, specialist în biologie computaţională şi directorul centrului de inteligenţă artificială şi ştiinţe ale vieţii la Universitatea Northeastern.
„Avem acum un element de date care sugerează că profilul de risc este mai mare”, a declarat Scarpino, care nu a fost implicat în noul studiu.
El remarcă faptul că aceasta este o cercetare timpurie, care trebuie confirmată de un alt grup de cercetători, dar a precizat că descoperirile sun, importante, deoarece nimeni nu a mai analizat cu adevărat susceptibilitatea ţesuturilor de vacă la virusurile gripei A.
Virusurile au nevoie de o modalitate de a intra în celule. Pentru virusul care provoacă Covid-19, cheia este un receptor numit ACE2. Pentru virusurile gripale, este o moleculă de zahăr care se ridică de la suprafaţa celulelor, numită acid sialic.
Pentru a fi infectată simultan cu două virusuri gripale - un virus al gripei aviare şi un virus al gripei umane - o celulă ar trebui să aibă ambele tipuri de receptori ai acidului sialic, ceea ce se întâmplă în cazul vacilor, lucru care nu era cunoscut înainte de acest studiu.
Porcii pot fi infectaţi cu virusuri ale gripei umane şi ale gripei aviare şi au fost consideraţi anterior ca posibile gazde pentru virusuri care ar putea reprezenta o ameninţare pandemică.
Noul studiu sugerează că vacile ar putea deveni gazde pentru o pandemie de gripă aviară.
„Studiul arată în mod convingător că vacile adăpostesc în glandele lor mamare atât receptori ai gripei umane, cât şi ai gripei aviare”, a declarat pe platforma X, (cunoscută anterior drept Twitter), Sam Scarpino, doctor în ştiinţe, director al departamentului de inteligenţă artificială şi ştiinţe ale vieţii de la Universitatea Northeastern.
„Ca urmare, bovinele de lapte *pot* avea un potenţial similar cu cel al porcilor de a servi ca intermediari evolutivi între gripa aviară şi cea umană”.
De la sfârşitul lunii martie, au fost descoperite infecţii aviare în 42 de turme din nouă state americane, potrivit Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA).
Doar o singură persoană a fost găsită infectată cu H5N1 după ce a intrat în contact cu vaci infectate, iar Centrele americane pentru controlul şi prevenirea bolilor afirmă că riscul actual pentru sănătatea publică este scăzut, deşi colaborează cu statele pentru a monitoriza persoanele care au fost expuse la animale.
Mai puteţi citi şi:
