Un studiu indică faptul că a vorbi mai repede este legat de o mai bună sănătate a creierului pe măsură ce îmbătrânim.
Un nou studiu, condus de o echipă de specialişti ai universităţii din Toronto, a constatat că viteza de vorbire, mai degrabă decât dificultatea de a-ţi găsi cuvintele, este un indicator mai precis al sănătăţii creierului la adulţii în vârstă.
Performanţa lingvistică a fost analizată cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI), dezvăluind că o viteză de vorbire mai lentă, nu pauzele pentru găsirea cuvintelor, se corelează cu declinul cognitiv.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, este posibil să începem să observăm că ne ia mai mult timp să ne găsim cuvintele potrivite când vorbim. Acest lucru poate duce la preocupări legate de declinul cognitiv şi demenţă.
O nouă cercetare susţine includerea testelor de viteză de vorbire în evaluările cognitive pentru a identifica semnele timpurii de declin cognitiv.
Studiul, care a fost publicat recent în revista Aging Neuropsychology and Cognition, evidenţiază viteza de vorbire ca fiind un indicator mai semnificativ al sănătăţii cognitive în îmbătrânire decât dificultatea de găsire a cuvintelor.
Cercetarea se bazează pe un studiu, la care au participat 125 de voluntari sănătoşi cu vârste cuprinse între 18 şi 90 de ani, şi care a utilizat un software de inteligenţă artificială (AI) pentru a analiza performanţa lingvistică, concentrându-se pe viteza de vorbire şi pe pauzele de găsire a cuvintelor.
În mod surprinzător, în timp ce abilitatea de găsire a cuvintelor a scăzut odată cu vârsta, acest fapt nu a fost legat de declinul cognitiv general.
În schimb, o viteză mai mică de vorbire a fost asociată cu funcţii executive mai slabe, sugerând că ritmul de vorbire ar putea fi un marker cheie pentru detectarea timpurie a schimbărilor cognitive.
Noul studiu realizat de Baycrest şi Universitatea din Toronto sugerează că viteza de vorbire este un indicator mai important al sănătăţii creierului decât dificultatea de a găsi cuvintele, care pare să fie o parte normală a îmbătrânirii.
Acesta este unul dintre primele studii care analizează atât diferenţele de vorbire naturală, cât şi sănătatea creierului în rândul adulţilor sănătoşi.
La rândul lor, aceste rezultate ar putea sprijini dezvoltarea de instrumente pentru a detecta declinul cognitiv cât mai devreme posibil, permiţând medicilor să prescrie intervenţii pentru a-i ajuta pe pacienţi să-şi menţină sau chiar să-şi îmbunătăţească sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânesc.
„Rezultatele noastre indică faptul că schimbările în viteza generală de vorbire pot reflecta schimbările din creier", spune, într-un comunicat, dr. Jed Meltzer, titularul Catedrei de Cercetare din Canada în Neuroştiinţa Cognitivă Intervenţională de la Baycrest şi autorul principal al acestui studiu.
Potrivit cercetătorului, viteza de vorbire ar trebui testată ca parte a evaluărilor cognitive standard pentru a-i ajuta pe clinicieni să detecteze mai repede declinul cognitiv şi pentru a-i ajuta pe adulţii în vârstă să îşi menţină sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânesc.
Cei 125 de voluntari sănătoşi din studiu au completat trei evaluări diferite. Prima a fost un joc de numire a imaginilor, în care trebuiau să răspundă la întrebări despre imagini în timp ce ignorau cuvintele care le distrageau atenţia şi pe care le auzeau prin căşti.
De exemplu, atunci când se uitau la o imagine a unui mop, puteau fi întrebaţi: Se termină în „p"?, în timp ce auzeau cuvântul „mătură" ca o distragere a atenţiei. În acest fel, cercetătorii au putut testa capacitatea participanţilor de a recunoaşte obiectul din imagini şi de a-şi aminti numele acestuia.
Participanţii au fost înregistraţi, apoi, în timp ce descriau două imagini complexe timp de 60 de secunde fiecare.
Performanţele lor lingvistice au fost analizate cu ajutorul unui software bazat pe AI, în parteneriat cu Winterlight Labs.
Printre altele, cercetătorii au examinat cât de repede vorbea fiecare participant şi cât de mult făcea pauze.
În cele din urmă, participanţii la cercetare au completat teste standard pentru a evalua abilităţile mentale care tind să scadă odată cu vârsta şi care sunt legate de riscul de demenţă - şi anume, funcţia executivă, care reprezintă capacitatea de a gestiona informaţii contradictorii, de a rămâne concentrat şi de a evita distragerile.
Aşa cum era de aşteptat, multe abilităţi au scăzut odată cu vârsta, inclusiv viteza de găsire a cuvintelor.
În mod surprinzător, deşi capacitatea de a recunoaşte o imagine şi de a-şi reaminti numele acesteia s-au înrăutăţit odată cu vârsta, acest lucru nu a fost asociat cu un declin al altor abilităţi mentale.
Numărul şi durata pauzelor pe care participanţii le făceau pentru a găsi cuvinte nu au fost legate de sănătatea creierului.
În schimb, cât de repede au fost capabili participanţii să numească imagini a estimat cât de repede au vorbit în general, iar ambele au fost legate de funcţia executivă.
Cu alte cuvinte, nu pauzele pentru a găsi cuvinte au prezentat cea mai puternică legătură cu sănătatea creierului, ci viteza de vorbire din jurul pauzelor.
Deşi mulţi adulţi în vârstă sunt îngrijoraţi de nevoia lor de a face pauze pentru a căuta cuvinte, aceste rezultate sugerează că aceasta este o parte normală a îmbătrânirii.
Pe de altă parte, încetinirea vorbirii normale, indiferent de pauză, ar putea fi un indicator mai important al schimbărilor la nivelul sănătăţii creierului.
În studiile viitoare, echipa de cercetare ar putea efectua aceleaşi teste cu un grup de participanţi pe parcursul mai multor ani, pentru a examina dacă viteza de vorbire este cu adevărat predictivă pentru sănătatea creierului persoanelor pe măsură ce acestea îmbătrânesc.
La rândul lor, aceste rezultate ar putea sprijini dezvoltarea de instrumente pentru a detecta declinul cognitiv cât mai devreme posibil, permiţând medicilor să prescrie intervenţii pentru a-i ajuta pe pacienţi să-şi menţină sau chiar să-şi îmbunătăţească sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânesc.
