Semnele care ar trebui să ridice semne de întrebare cu privire la astenia de toamnă sunt schimbările de dispoziție, tristețea, lipsa dorinței pentru orice activitate, chiar și pentru cele plăcute, oboseala, creșterea sau scăderea apetitului alimentar, care persistă mai mult de două săptămâni.
În sezonul rece există o vulnerabilitate din cauză că avem parte de mai puțină lumină naturală, ceea ce duce la scăderea nivelului de serotonină (o substanță de la nivelul creierului responsabilă cu starea de bine).
Articol realizat prin participarea dr. Cătălina Hogea, psihiatru la clinica Neuroaxis:
Astenia de toamnă are caracteristicile unui episod depresiv, dar apare de obicei în prima lună de toamnă și poate dura până în ultima lună de iarnă, cu remisie în perioada de primăvară-vară, ceea ce o deosebește de depresie. Ca să se poată stabili diagnosticul de astenie, este necesar ca aceste simptome să apară cel puțin 3 ani la rând și doar în acest sezon.
Dincolo de aceste aspecte, semnalul de alarmă ar trebui să fie gândurile referitoare la moarte. Atunci când modificările de dispoziție și gândurile cu conținut negativ ajung să afecteze funcționarea persoanei atât pe plan profesional/academic, cât și personal, este momentul în care în mod clar este nevoie să apelăm la medic.
Semnele îngrijorătoare pot fi ale noastre sau pot apărea la cei apropiați, motiv pentru care este important să fim atenți nu doar la propria persoană, ci și la cei pe care îi vedem zilnic, de la familie la colegi de birou.
Semnele care ar trebui să ridice semne de întrebare sunt schimbările de dispoziție, tristețea, lipsa dorinței pentru orice activitate, chiar și pentru cele plăcute, oboseala, creșterea sau scăderea apetitului alimentar. Iar aceste schimbări ar trebuie să persiste mai mult de două săptămâni.
Există o vulnerabilitate în sezonul rece din cauză că avem parte de mai puțină lumină naturală, ceea ce duce la scăderea nivelului de serotonină (o substanță de la nivelul creierului responsabilă cu starea de bine). Acest lucru este întâlnit mai degrabă în țările nordice.
Deși astenia și depresia sunt două diagnostice diferite, unul îl poate influența pe celălalt. Astenia poate declanșa episodul depresiv dacă aceasta nu este tratată la timp, iar simptomele ajung să se accentueze cât să constituie un episod depresiv. Ideal ar fi să facem prevenția asteniei, mai ales dacă știm că suntem predispuși.
Ca metode de tratament, prima indicație ar fi psihoterapia și terapia cu lumina UV. În cazurile grave sau care nu răspund la prima indicație, se poate institui medicație.
Cel mai important însă este să facem prevenție. În primul rând încercând să petrecem cât mai mult timp afară, la lumina naturală, chiar și în zilele ploioase.
La aceasta se adaugă exercițiile fizice, sporirea interacțiunilor cu alți oameni și o dietă echilibrată bogată în vitamine și minerale.
Majoritatea studiilor susțin că dieta de tip mediteraneean este cea mai echilibrată. Aceasta include multe fructe, legume, pește și fructe de mare, nuci, ulei de măsline. Se recomandă evitarea mâncărurilor grase, intens procesate, cu mult zahăr sau sare, precum și scăderea/evitarea consumului de alcool.
Dintre activitățile fizice, este suficient să mergem pe jos minim 30 de minute pe zi.
