EXCLUSIV: Dr. Sergiu Sîngeorzan, președintele APCI despre gestionarea COVID-19: “Mutarea epidemiologilor din spitale este o greșeală”

EXCLUSIV: Dr. Sergiu Sîngeorzan, președintele APCI despre gestionarea COVID-19: “Mutarea epidemiologilor din spitale este o greșeală”
martie 18 18:00 2020 Timp citire articol: 5 minut(e)

Epidemiologii care lucrau în spital au fost detașați la Direcțiile de Sănătate Publică județe pentru a da o mână de ajutor în limitarea răspândirii epidemiei de coronavirus în România. Dr. Sergiu Sîngeorzan, medic primar epidemiolog la Serviciul SPIAAM a Spitalului Județean de Urgenţă Miercurea Ciuc și președintele Asociației pentru Prevenirea și Controlul Infecțiilor (APCI) a explicat în exclusivitate pentru 360medical.ro că mutarea epidemiologilor din spitale este o greșeală. În opinia acestuia, când în România se va ajunge la transmiterea comunitară DSP-urile vor fi depășite, iar detașările epidemiologilor vor fi invers.

Ce a presupus mutarea epidemiologilor din spital la DSP-uri și cum va fi suplinită munca lor din unitățile sanitare din care au fost detașați?

Mutarea epidemiologilor din spital la DSP-uri a avut ca scop suplimentarea colegilor de la DSP-uri, colegi care se ocupă cu gestionarea în populația județului arondat, a cazurilor suspecte COVID, adică a celor care se întorc din zonele cu risc si care trebuie luați în evidență și urmăriți (fie că vorbim de cei carantinați, fie de cei izolați la domiciliu). Din păcate, prin mutarea de la spitale a epidemiologilor, munca acestora rămâne neacoperită. Ceea ce cred că este o greșeală, din cauza faptului că spitalele ar trebui să se pregătească, iar epidemiologul de spital e esențial.     

Totuși există și efecte pozitive ale acestei măsuri de detașare a personalului din spitale la DSP-uri asupra epidemiei de coronavirus în România. Care sunt acestea?

O mai bună gestionare a cazurilor suspecte în teritoriu și un sprijin atât fizic cât și moral al personalului din DSP-uri. În ceea ce privește detașarea epidemiologilor la graniță și punerea acestora la completat chestionare și termometrizare, mi se pare o irosire de resurse umane. Acest lucru putea să-l facă oricine, nu neapărat epidemiologul.

Care sunt activitățile pe care le face epidemiologul de teren de la DSP și care sunt activitățile pe care le face epidemiologul de spital în România, în general? Ce s-a schimbat în cazul acestei epidemii?

 În primul rând trebuie definită populația pe care o deservește fiecare categorie de epidemiolog. Epidemiologul de DSP deservește populația județului, aceștia sunt pacienții lui. Populația epidemiologului de spital este reprezentată de totalitatea persoanelor care ,,trăiesc” în spital: de la pacienți la personalul medical. În ambele situații categoriile mari de activități pe care le întreprindem sunt aproximativ identice: adică supraveghere, prevenție și control. Binențeles dacă intrăm în detaliu, activitatea celor 2 categorii de epidemiologi începe să se diferențieze din ce în ce mai mult. Aici am putea intra într-o discuție separată care să acopere un articol întreg separat. Ce s-a schimbat în cazul acestei epidemii este faptul că toți ne-am focusat pe un singur subiect și anume infecția COVID19, lăsând deoparte poate micile neînțelegeri dintre noi.

Se spune că în momentul în care ne vom confrunta cu „transmiterea susținută pe scară largă” a noului coronavirus, epidemiologul nu va mai avea ce sa facă. Ce se va întâmpla când vom intra în această fază și care va fi rolul epidemiologilor?

Această afirmație este eronată, epidemiologul va avea întotdeauna ceva de făcut, atât în epidemie cât și în afara ei. În momentul în care se va ajunge la transmiterea comunitară, atunci lupta va începe să se ducă în spitale. Atunci DSP-urile vor fi depășite și probabil atunci detașările vor fi fix pe dos. Epidemiologii vor avea atunci sarcina de a antrena, observa și controla modul în care se vor respecta măsurile de izolare, curățenie, dezinfecție, echipare-dezechipare, dotare cu echipamente, suport pe toate palierele.

Când prevedeți că am putea ajunge la „transmiterea susținută pe scară largă” și în cât timp?

Nu pot să vă răspund cu exactitate la această întrebare, dar cu siguranță se va ajunge acolo.

Cât de dificil este de făcut o anchetă epidemiologică și care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă epidemiologii în această perioadă?

Totul depinde de persoanele de la care culegi informațiile și de deschiderea acestora de a da informații. Depinde de relațiile din teritoriu pe care le ai și de instituțile cu care colaborezi. Cred că timpul este cel mai mare neajuns când vine vorba de aceste anchete. 

Epidemiologul de spital avea de gestionat și panica personalului medical cu privire la posibila infectare. Cine va gestiona acest aspect și ce se întâmplă dacă această panică nu este gestionată?

 Panica este întradevăr devastatoare în orice situație de criză. Este posibil ca noi să ne epuizăm până ajungem de fapt să tratăm adevăratele cazuri cu infecție COVID. Panica în rândul populației și a cadrelor medicale mănâncă resursele atât fizice cât și psihice ale tuturor celor implicați în proces. Important este ca fiecare să-și vadă de activitatea lui, să se pregătească cât de bine poate pe bucata lui, iar când va fi nevoie de el, să dea tot ce poate mai bun. 

Mâine puteți citi în EXCLUSIVITATE pe 360medical.ro ce crede Dr. Sergiu Sîngeorzan, președintele Asociației pentru Prevenirea și Controlul Infecțiilor (APCI), despre realizarea unei centuri carantinare în jurul zonelor afectate din România, despre testarea în masă împotriva coronavirus a populației și despre imunizarea naturală în România.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu