Hematologul Radu Niculescu despre românii cu limfom în pandemie: “Am avut de luptat cu pacienții care ezitau să vină la tratament”

Hematologul Radu Niculescu despre românii cu limfom în pandemie: “Am avut de luptat cu pacienții care ezitau să vină la tratament”
septembrie 16 09:00 2020 Timp citire articol: 4 minut(e)

La fiecare 62 de secunde, la nivel mondial o persoană este diagnosticată cu Limfomul Non-Hodgkin (LNH), cea mai întâlnită formă de limfom și un cancer agresiv. În România, în fiecare an se diagnostichează circa 1.400 de cazuri de LNH, dintre care jumătate pierd lupta cu boala. Cea mai mare provocare a românilor cu această boală în ultimele 6 luni a reprezentat-o pandemia de COVID-19. De frica de-a nu se infecta cu virusul SARS-COV-2 unii dintre pacienți au amânat tratamentele.  Însă în lipsa tratamentului, boala fiind agresivă poate duce la deces în numai 6 luni. Dr. Radu Niculescu, medic primar hematolog la Institutul Clinic Fundeni, Secretarul Societăţii Române de Hematologie şi reprezentant al Asociaţiei Bolnavilor cu Limfoame, a precizat care sunt cele mai importante măsuri pe care trebuie să le adopte pacienții cu limfoame în vremea pandemiei.

,,Am avut de luptat cu pacienții care ezitau să vină la tratament. Teama de acest virus i-a îndemânat pe unii să întârzie la tratament, alții să nu vină deloc. I-am convins pe majoritatea să vină că măsurile pe care le-am luat noi sunt de prevenire a infecției în spital, adică internarea numai a pacienților care sunt testați și sunt Covid negativ”, a precizat dr. Radu Niculescu, medic primar hematolog la Institutul Clinic Fundeni. Potrivit specialistului, persoanele care primesc tratament pentru LNH pot avea o viaţă normală sau cât mai aproape de normal timp de mulţi ani.

,,Experienţa fiecărui pacient cu LNH este diferită şi mulţi pacienţi (dar nu toţi) răspund la tratament”, a spus dr. Radu Niculescu, în cadrul unui eveniment online organizat de Ziua Mondială a Limfomului, marcată în fiecare an pe 15 septembrie.

Pacienții cu limfom care se internează trebuie testați pentru COVID

,,Important e ca pacienții care vin la internare în spital să fie testați și să fie admiși pe secție numai în momentul în care testul COVID-19 este negativ”, a subliniat hematologul de la Institutul Fundeni, care a oferit și soluția.

,,Pentru asta se poate realiza niște izolatoare în care acești pacienți dacă nu sunt din București sau nu au capacitatea de a se caza în București să fie internați o zi, iar la acești pacienți se intra ca într-o secție de Covid pozitivă adică cu echipament, cu mănuși, viziere, combinezoane”, a afirmat dr. Radu Niculescu.

Medicul a reiterat importanța respectării indicațiilor referitoare la distanța fizică, la purtatul măștilor, la banalul spălat pe mâini care în opinia sa contează poate mai mult decât mănușile. ,,Acestea sunt niște lucruri simple care s-au dovedit a fi eficiente în majoritatea cazurilor. Respectând aceste reguli putem să punem cât de cât o stavilă aceste pandemii care se pare că din ce în ce mai mult a început  din nou să ridice capul și să pară a doua cocoașă”, a spus Secretarul Societăţii Române de Hematologie.

De altfel, Societatea Română de Hematologie și Asociaţia Bolnavilor cu Limfoame au avertizat cu privire la statisticile sumbre din această patologie. O persoană din 50 va dezvolta o formă de limfom non-Hodgkin în decursul vieţii.

„LNH este un cancer agresiv care adesea nu prezintă simptome, cel puţin nu imediat. Cele mai frecvente simptome ale limfomului non-Hodgkin (LNH) sunt umflăturile nedureroase la nivelul gâtului, axilei şi în zona inghinală. Pot să apară şi o serie de alte simptome, inclusiv stare generală de rău, însă aceste simptome ale LNH pot fi atribuite şi altor cauze. De aceea, diagnosticul este foarte important atunci când medicul va decide dacă suferiţi de LNH”, a declarat prof. univ. dr. Anca Lupu, Şefa disciplinei Hematologie-Spitalul Clinic Colţea, Preşedintele Societății Române de Hematologie.

Peste 1,5 milioane de oameni trăiesc cu limfom în intreaga lume în timp ce aproape 600.000 de persoane sunt diagnosticate cu limfom în fiecare an. Limfomul non-Hodgkin sau LNH reprezintă circa 80% din totalul cazurilor de limfom.

„Din nefericire, nu se cunoaşte cauza apariţiei limfomului non-Hodgkin. Nu există dovezi că LNH este ereditar, de aceea nu există riscuri mai mari ca membrii familiei unui pacient cu LNH să dezvolte această boală în comparaţie cu alte persoane. De asemenea, spre deosebire de alte tipuri de cancer, nu se corelează cu stilul de viaţă sau cu fumatul. Limfoamele non-Hodgkin sunt mai frecvente la persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele care primesc un transplant sau care dezvoltă o infecţie severă, cel mai adesea virală, precum infecţia cu virus HIV sau VEB sau persoanele cu un sistem imunitar scăzut, din mai multe motive medicale”, a adăugat conf. univ. dr. Horia Bumbea, medic primar hematologie clinică la Spitalul Universitar de Urgență Bucureşti.

Limfoamele non-Hodgkin (LNH) pot apărea la orice vârstă, însă majoritatea tipurilor de LNH apar la persoane mai înaintate în vârstă. Vârsta medie la momentul diagnosticării este de 65 de ani. Boala poate apărea însă şi la adulţi mai tineri şi la copii, dar este mai frecventă la bărbaţi.

 

scrie un comentariu

2 Comentarii

Adaugă un comentariu