Mihai Niculescu, expert internațional: Testarea cumulată a probelor ar multiplica capacitatea de testare pentru Covid-19 de 50 de ori

Mihai Niculescu, expert internațional: Testarea cumulată a probelor ar multiplica capacitatea de testare pentru Covid-19 de 50 de ori
iulie 21 10:30 2020 Timp citire articol: 5 minut(e)

Dr. Mihai Niculescu, medic român stabilit în SUA, expert recunoscut în nutrigenetică și epigenetică la nivel internațional, susține că testarea cumulată a probelor (pooled testing) este o opțiune viabilă în România, țară care nu este încă într-o situație foarte gravă din punct de vedere al prevalenței COVID-10. În USA, acest nivel este atât de ridicat încât metoda nu mai este de actualitate, dar în România se poate încerca.

,,Pool testing ar multiplica capacitatea de testare pentru COVID-19 de 50 de ori”, a precizat dr. Mihai Niculescu, fondator și CEO al companiei Advanced Nutrigenomics (USA), co-fondator și director știintific al Asociatiei ”SPHERES” pentru Inovare, Cercetare și Educație Responsabilă (România), profesor asociat la UMF Victor Babeș din Timișoara, fost profesor al Universităţii din Carolina de Nord (Chapel Hill), autorul celui mai complex test nutrigenetic existent pe piaţa mondială. Plecând de la aceste afirmații, 360medical.ro l-a provocat pe dr. Mihai Niculescu la o discuție despre testarea cumulată a probelor (pooled testing) și felul în care o vede aplicată în țara natală.

Care sunt avantajele acestui tip de testare și cum ar ajuta România, dacă autoritățile ar introduce testarea cumulată a probelor pentru COVID-19?

Testarea cumulată a probelor (pooled testing) are rolul de a efectua o estimare a unui număr mult mai mare de indivizi. Această testare ajută doar dacă este însoțită de o politică coerentă de identificare a potențialelor focare (chiar înainte ca acestea să se manifeste ca focare), prin includerea unui număr mult mai mare de persoane în testare (de ordinul zecilor de ori mai mare). Testarea nu se adresează celor suspecți sau pentru diagnosticarea bolii, ci are un scop pur epidemiologic: de identificare a unor pozitivi, probabil asimptomatici, în comunități mai largi, care sunt testate.

Astfel, prin identificarea unor pozitivi asimptomatici, dar potențiali transmițători ai virusului, se pot lua măsurile necesare pentru a-i scoate pe aceștia din circuitul de transmitere a virusului. De exemplu, pot fi testate 10 sau 20 de persoane într-un singur test. Să spunem că acestea au fost la o petrecere, la care cineva a fost descoperit pozitiv. Este mult mai simplu să acoperi zeci de persoane cu câteva teste (10-20 per test). Dacă un test este pozitiv, atunci sunt testate individual acele persoane incluse în testul cumulat. Dacă este negativ, nu mai este necesară testarea individuală. Acest lucru permite identificarea, într-un grup mai mare, folosind doar câteva teste, a celor pozitivi și care pot deveni focare de transmitere.

De exemplu ai 100 de persoane participante la un eveniment, în care o persoană a fost depistată pozitiv. Dacă faci 10 teste în care grupezi câte 10 persoane, acoperi toate cele 100 cu 10 teste. Apoi să zicem că, din aceste 10 teste, 2 au ieșit pozitive, implicând 20 de persoane. Doar acestea sunt testate individual. Practic, în acest exemplu, cu 25 de teste ai acoperit 100 de persoane. Această metodă poate fi folosită rapid și în urma anchetelor epidemiologice în care să fie cuprinși contacții de până la ordinul 3 sau 4.

Ce presupune ca logistică și infrastructură acest tip de testare? Ar însemna resurse materiale și umane în plus, o reorganizare a activității de laborator?

Presupune creșterea capacității de testare. Aceasta se poate realiza în România prin utilizarea secvențiatoarelor deja existente, cel mai simplu prin licențierea rapidă a unor teste de secvențiere deja existente. Se poate face și prin achiziții suplimentare de mașini PCR, dar economic vorbind, cel mai ieftin ar fi folosirea secvențiatoarelor, în plus față de capacitățile existente de PCR de azi. Optim ar fi crearea unui hub cu astfel de mașini, deservite de o echipă bine antrenată, coordonată de un specialist cu experiență nu doar în secvențiere dar și în managementul unui astfel de proiect.

De ce SUA nu folosesc testarea cumulată a probelor?

Având astăzi aproximativ 1/100 de locuitori detectați pozitiv pentru COVID-19, SUA nu mai pot folosi eficient această metodă, deoarece probabilitatea de a găsi pozitive majoritatea testelor cumulate este foarte mare, ceea ce ar duce la o dublare a timpilor de oferire a rezultatelor. Nu mai este practic. SUA au depășit fereastra de oportunitate pentru acest tip de testare. În România, cu o prevalență de să zicem 14000 cazuri active (la dată de 20 Iulie 2020), asta înseamnă 1 pozitiv la aproximativ 500 de persoane, iar fereastra de oportunitate încă există. Practic, ar ajuta foarte mult în identificarea precoce a potențialelor focare, încă necunoscute și nemanifestate. Scoaterea din circuit a acestor focare (persoane) ar ajuta simțitor la diminuarea transmiterii comunitare.

Acest tip de testare cere un timp de evaluare foarte rapid. Mai precis cât timp?

Folosind metoda real time RT-PCR, rezultatele se pot întoarce în 49 de ore. Folosind secvențierea, probabil 4 zile ar fi o fereastră de timp realistă.

FDA susține că această strategie de testare este cea mai eficientă în zonele cu prevalență redusă. Se mai încadrează România pentru a face această testare?

Așa este. România are în prezent o prevalență de 5 ori mai mică decât USA. Evident, această metodă este utilă în zonele cu prevalență redusă, și tocmai de aceea aceste zone pot fi menținute cu prevalența mică. Dacă testez și identific precoce potențiale focare (indivizi), pot păstra aceste zone în afara epidemiei, fără să mai adaug aceste zone la încărcătura epidemică. Le pot ține sub control. Este greu de calculat până când România va fi în această perioada de oportunitate. Cu cât prevalența este mai mare, cu atât se pot grupa mai puțini indivizi într-un test.

Care sunt neajunsurile metodei?

Din punct de vedere tehnologic, nu există neajunsuri deoarece tehnologia este aceeași. Trebuie doar să combin probele de ARN a mai multor indivizi, dar reacția este aceeași. Probabil că doar 5 minute mai mult.

 

 

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu