Angiografia coronariană

iulie 20 12:53 2019 Timp citire articol: 4 minut(e)

Angiografia coronariană sau coronarografia este o procedură diagnostică minim invazivă ce folosește imagistica bazată pe raze X pentru vizualizarea vaselor de sânge ce hrănesc mușchiul inimii (miocard) – denumite artere coronare. Această procedură reprezintă standardul de aur în ceea ce privește evaluarea imagistică arterială adică este cea mai bună metodă existentă și la care se raportează orice altă metodă imagistică de vizualizare a arterelor coronare epicardice.

Articol realizat prin participarea domnului doctor Matei Florin, intervenționist la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica:

Coronarografia face parte dintr-o familie mai mare de explorări angiografice și de cateterism cardiac utilizate pentru diagnosticul și tratamentul unei game largi de afecțiuni cardiace și vasculare. Coronarografia este folosită în general pentru a detecta eventuale îngustări sau blocaje ale fluxului sangvin la nivelul arterelor coronare precum și pentru detectarea altor anomalii ce pot exista la acest nivel.

Procedura propriu-zisă se efectuază prin utilizarea unei substanțe de contrast pe bază de iod ce este injectată selectiv înarterele coronare determinând opacifierea tranzitorie a acestora. Concomitent, prin intermediul razelor X, medicul va putea capta și înregistra în timp real acest proces – rezultând o serie de filme angiografice care pot fi ulterior vizualizate oricând și / sau comparate cu alte examinări anterioare.

Cand se efectuează

Medicul poate recomanda angiografia coronariană în următoarele situații:
-când există simptome, semne sau teste paraclinice sugestive pentru afectarea arterelor coronare – denumită și cardiopatie ischemică. În anumite cazuri precum infarctul miocardic acut, coronarografia trebuie efectuată în regim de urgență pentru a permite vizualizarea rapidă a vasului lezat și pentru a putea efectua imediat repararea acestuia prin intermediul unei proceduri denumite angioplastie coronariană.
– când pacientul are o afecțiune cardiacă congenitală ce poate implica și arterele coronare.
– în completarea protocolului preoperator cardiovascular la anumite categorii de pacienți ce asociază patologie valvulară cardiacă severă ce necesită corecție chirurgicală

Din cauza caracterului său invaziv și al minimelor riscuri procedurale asociate, angiografia coronariană trebuie utilizată în general după ce au fost efectuate în prealabil și alte teste non-invazive, precum electrocardiograma de repaus, ecografia cardiacă, teste de stres etc. – excepție facând situațiile acute.

Procedura propriu-zisă

Necesită o internare de scurtă durată, de obicei nu mai mult de o zi.
Pre-procedural cardiologul clinician va nota istoricul medical al pacientului, menționându-se inclusiv diversele alergii sau tratamente medicamentoase asociate. În ziua procedurii pacientul nu va mânca dimineața și își va administra medicamentele uzuale cu excepția anticoagulantelor și a medicației antidiabetice orale sau de tip insulină. De asemenea se vor efectua câteva analize uzuale de laborator – hemoleucograma, ionograma serică, funcția renală, probele de coagulare – apoi electrocardiograma și ecografia cardiacă.

Procedura efectivă are loc în sala de cateterism și angiografie cardiacă. Pacientul va fi întins pe spate pe masa de angiografie, acoperit cu câmpuri sterile, medicul purtând la rândul lui echipament steril. Medicul va alege accesul vascular – radial la încheietura mâinii sau femural la rădăcina coapsei – fiind cel mai frecvent utilizate în prezent. Anestezia este locală cu xilină injectată adiacent locului puncție apoi, prin intermediul unui sistem special de acces, este obținut abordul vascular. Prin intermediul unor catetere speciale se va înainta retrograd sub control radioscopic pe calea arterială până la originea arterelor coronare unde se va injecta substanța de contrast ce va opacifia timp de câteva secunde lumenul arterial concomitent cu filmarea cu raze X. Astfel vor fi vizualizate exact atât vasele sănătoase cât și arterele coronare bolnave putându-se astfel obține un tablou exact al severității afectării vasculare.

Procedura are în general o durată medie sub 30 de minute, însă poate dura mai mult în cazul în care este necesară explorarea concomitentă a altor teritorii vasculare (de ex. artere carotide, artere renale, arterele membrelor inferioare etc.). De asemenea, acolo unde este indicată, procedura poate continua cu angioplastie coronariană ce se poate efectua în același timp operator.

După procedură

După efectuarea procedurii cateterul este extras și zona inciziei este inchisă cu dispozitive speciale pentru a preveni sângerarea locală. Dat fiind faptul că există un risc de sângerare imediat postprocedural, în special dacă abordul arterial a fost femural pacientul va rămâne întins în pat timp de mai multe ore după procedură.

Situațiile în care angiografia coronariană produce complicații sunt foarte rare, iar din acestea, cele non-amenințătoare de viață sunt cele mai frecvente – sângerarea la locul puncției, mici vânătăi adiacente locului de puncție, reacțiile alergice de diverse grade la substanța de contrast – frecvent minore de tipul urticariei, extrem de rar de tip șoc anafilactic, agravarea bolii renale preexistente, infecție, aritmie cardiacă, acumulare de lichid in jurul inimii, infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces.

Riscul de complicații serioase este sub 1-2 cazuri la 1000 de proceduri

Riscul de complicații este cu atât mai mare cu cât starea pacientului este mai gravă înainte de intrarea în sala de angiografie și crește la persoanele în vârstă și la cei ce suferăde boli cronice de rinichi sau de diabet.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu