Coronarografia

Coronarografia
octombrie 19 11:10 2019 7 minut(e)

Dr. Florin Matei, medic cardiolog Cardiologie Intervențională la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica, subliniază că procedura de coronarografie se poate prelungi și în cazul în care se efectuează concomitent și alte proceduri angiografice diagnostice sau în cazul în care se tratează pe loc leziunile coronariene găsite, în general prin implantarea de stent / stenturi.

Articol realizat prin participarea dr. Florin Matei, medic cardiolog Cardiologie Intervențională la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica:

Care sunt indicațiile medicale pentru procedura de coronarografie? Ce pacienți au contraindicație?

Medicul cardiolog poate recomanda pacientului să facă o coronarografie dacă acesta prezintă simptomatologie specifică bolii cardiace ischemice, cum ar fi durerea toracică cu anumite caracteristici (numită și angină pectorală) tradusă prin dureri în piept sau uneori în maxilar, gât sau braț, frecvent iradiată la nivelul membrului superior stâng, declanșată la efort sau în anumite condiții specifice – de exemplu la frig, ameliorată în repaus și asociată uneori și cu alte simptome cum ar fi transpirația, respirație îngreunată sau chiar episoade de pierdere a stării de conștiență care nu pot fi explicate prin alte teste.

Dacă durerea toracică cu caracter anginos este nou apărută, în creștere, accentuată comparativ cu episoadele anterioare sau apare brusc în repaus și este prelungită sau nu diminuează la manevrele obișnuite, atunci trebuie mers imediat la medicul cardiolog sau la un serviciu medical de urgență.

Uneori durerea toracică poate lipsi complet și poate fi înlocuită de alte simptome sau în unele cazuri boala poate fi depistată prin anumite teste specifice cum ar fi electrocardiograma, ecografia cardiacă sau prin anumite teste neinvazive de depistare directă a zonelor de îngustare a vaselor de sânge care hrănesc mușchiul inimii – numit și miocard – sau indirectă prin obiectivarea efectelor acestor îngustări asupra miocardului.

 

De asemenea, efectuarea unei coronarografii ar putea fi necesară în cazul prezenței unei boli cardiace congenitale – fie ca parte a protocolului preoperator, fie atunci când există suspiciunea unei anomalii coronariene asociate, când există o afectare severă a uneia din valvele inimii care va necesita intervenție chirurgicală pentru corectarea problemei, alte patologii asociate ale vaselor de sânge – de exemplu anevrisme sau extrem de rar în cazuri de vătămare toracică cu afectare a arterelor coronare.

Există boli complet separate de boala cardică ischemică, dar care mimează extrem de bine infarctul miocardic și la care coronarografia este obligatorie pentru efectuarea corectă a diagnosticului diferențial.

Deoarece procedura are totuși un risc mic de complicații, angiografia coronariană nu se recomandă de rutină, ci numai după efectuarea unui consult cardiologic temeinic împreună cu o paletă minimă de investigații adaptată fiecărui caz în parte.

Ce pacienți au contraindicații?

Nu există contraindicații absolute ale coronarografiei. Unele dintre contraindicațiile relative ale coronarografiei sunt: insuficiența renală acută sau cronică, infecție activă netratată, hipertensiunea arterială severă necontrolată, alergia la soluția de contrast, anemia severă, probleme de coagulare ale sângelui.

Alteori trebuie luat serios în discuție raportul risc / beneficiu al procedurii mai ales la pacienții cu șansă scazută de boală coronariană la care nu s-au efectuat încă toate procedurile diagnostice neinvazive de depistare a bolii sau din contră la pacienții la care suspiciunea de boala coronariana este înaltă, dar la care procedura angiografică are un risc extrem de ridicat de complicații – inclusiv fatale – din cauza caracteristicilor pacientului – de exemplu, la pacienți extrem de vârstnici, fragili, cu degradare neurologică sau biologică, cu boli grave asociate sau la care suspectăm absența complianței tratamentului la domiciliu – condiție absolut esențială pentru asigurarea unor rezultate postprocedurale favorabile, mai ales dupa angioplastia coronariană cu implantare de stent.

Cât durează?

Procedura de diagnostic în sine durează în general în jur de 15 minute, dar se poate prelungi semnificativ mai ales în cazul pacienților complicați, cu antecedente sau la care găsim anumite particularități anatomice vasculare care ne îngreunează semnificativ procedura.

De asemenea, procedura se poate prelungi și în cazul în care se efectuează concomitent și alte proceduri angiografice diagnostice sau în cazul în care se tratează pe loc leziunile coronariene găsite, în general prin implantarea de stent / stenturi.

Pregătirea pre-procedură și îngrijirea post-procedurala pot dura mai mult timp.

Pregătirea pre-operatorie

Există câteva recomandări pentru pacienți înainte de a intra în Laboratorul de Angiografie acolo unde se afectuează procedura:

• Nu mâncați și nu beți nimic ideal timp de opt ore înainte de angiografie. Dacă urmați un tratament medicamentos, luați-vă pastilele cu dumneavoastă. Întrebați-vă medicul dacă luați sau nu medicamentele obișnuite de dimineață.
• Dacă aveți diabet, întrebați-vă medicul dacă trebuie să luați insulină sau alte medicamente pe cale orală înainte de angiografie.
• Asistentele vă vor lua tensiunea arterială și, dacă aveți diabet, vă vor verifica glicemia. De asemenea, poate fi necesar să faceți un test de sânge și o electrocardiogramă.
• Spuneți medicului dumneavoastră dacă sunteți alergic la fructe de mare, dacă ați avut o reacție alergică la soluția de contrast în trecut sau dacă sunteți însărcinată.
• De asemenea, înainte de a intra la angiograf, vă veți vei goli vezica urinară și va trebui să îndepărtați lentilele de contact, ochelarii, bijuteriile și agrafele de păr.

Cum decurge procedura?

Pacientul va fi treaz pe tot parcursul procedurii. Pacientul va staculcat cu fața în sus pe o masă cu raze X. Brațul cu raze X al aparatului se va deplasa peste și în jurul capului și pieptului pentru a face fotografii din mai multe unghiuri.

Medicul va efectua anestezia locală urmată de o puncție în zona inghinală sau la încheietura mâinii. Pe acolo va introduce în arteră un tub scurt de plastic (o teacă). Apoi, un cateter este introdus prin teacă în vasul de sânge și dirijat cu grijă către inima sau arterele coronare.

Avansarea cateterului nu ar trebui să provoace durere și nu ar trebui să se simtă cum se mișcă prin corp. Substanța de contrast este injectată prin cateter în vasele selectate și este ușor de văzut pe imaginile cu raze X.

Pe măsură ce opacifiază întreg arborele coronarian medicul poate observa fluxul și identifica orice blocaje sau zone îngustate la acest nivel. În funcție de ceea ce descoperă medicul în timpul coronarografiei, este posibil să urmeze și alte proceduri suplimentare cum ar fi o angioplastie cu balon sau cu implantare de stentscopul final fiind de aredeschide artera îngustată.

Uneori, în timpul injectării substanței de contrast pacientul poate simți o ușoară senzație de caldură.

După procedură

Când angiografia s-a terminat, cateterul este îndepărtat din braț sau din zona inghinală și incizia este închisă cu presiune manuală sau prin intermediul unui dispozitiv special.

Dacă cateterul a fost plasat în zona inghinală, pacientul va trebui să stea culcat pe spate timp de mai multe ore după test, pentru a preveni sângerarea.

Este recomandat ca pacientul să bea o cantitate sporită de apă după test pentru a-și ajuta rinichii să elimine substanța de contrast. Locul pe unde s-a făcut puncția poate rămâne învinețit sau poată rămâne o mică umflătură, care ulterior va dispărea.

Ce riscuri presupune?

Situațiile în care angiografia coronariană produce complicații sunt foarte rare, iar din acestea, cele non-amenințătoare de viață sunt cele mai frecvente – sângerarea la locul puncției, mici vânătăi adiacente locului de puncție, reacțiile alergice de diverse grade la substanța de contrast – frecvent minore de tipul urticariei, extrem de rar de tip șoc anafilactic, agravarea bolii renale preexistente, infecție, aritmie cardiaca, acumulare de lichid in jurul inimii, infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces.

Riscul de complicații serioase este sub 1-2 cazuri la 1000 de proceduri.

Riscul de complicații este cu atât mai mare cu cât starea pacientului este mai gravă înainte de intrarea în sala de angiografie și crește la persoanele în vârstă și la cei ce suferă de boli cronice de rinichi sau de diabet.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Niciun comentariu!

Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.

Adaugă un comentariu

Datele tale sunt în siguranță! Adresa de e-mail nu va fi publicată. Datele introduse nu vor fi distribuite către terți.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.