EXCLUSIV: Medic primar medicină de laborator despre riscul de a obține un rezultat fals negativ la testarea Covid-19

EXCLUSIV: Medic primar medicină de laborator despre riscul de a obține un rezultat fals negativ la testarea Covid-19
mai 08 08:30 2020 Timp citire articol: 8 minut(e)

Testarea pentru SARS-CoV-2 (agentul patogen al bolii Covid-19) în România a stârnit o mulțime de discuții în spațiul public, începând cu strategia privind testarea, apoi cu capacitatea de testare și terminând cu tipurile de testări care se fac la noi și care sunt acceptate. RT-PCR este metoda considerată gold standard pentru a diagnostica noul coronavirus; în acest context și România merge pe acest tip de testare. Dr. Carmen Stentel, medic primar – medicină de laborator la Centrul Clinic de Boli Reumatismale ,,Dr. Ion Stoia” din București, cu o experiență de peste 25 de ani în acest domeniu, a prezentat într-un interviu în exclusivitate pentru 360medical.ro când apare riscul de a obține un rezultat fals negativ la testarea pentru COVID-19.

Dr. Carmen Stentel, medic primar medicină de laborator

Marea Britanie s-a plâns de calitatea slabă a testelor achiziționate din China, susținând că milioane de kituri de testare s-au dovedit a fi imprecise. În ce măsură contează calitatea testelor pentru COVID-19 pentru a obține un rezultat fidel?

Evident, calitatea contează. Din păcate, în contextul actual este dificil de verificat. Marea Britanie a protestat, însă am citit că problema le-a fost semnalată britanicilor de către un producător din Luxemburg care a depistat că materia prima cumpărată din China a fost contaminată. Spaniolii au semnalat calitatea scăzută a testelor rapide, cumpărate la un moment dat din China și care s-au dovedit o soluție proastă.

Eu nu sunt o adeptă a teoriei conspirației, consider că datorită urgenței cu care a trebuit reacționat s-au încălcat multe dintre regulile stabilite pe ,,timp de pace”.  Toată lumea a vrut să se miște repede. Repede și bine, dacă s-ar fi putut… cu impreciziile de rigoare. La multe dintre kit-urile din China nu mi-a plăcut că nu dau întotdeauna detalii complete asupra ingredientelor folosite. Deja pe piață sunt multe kit-uri care determină anticorpii. Este o discuție ocolită până acum, deși ar trebui să fie și mai lungă, căci ar trebui să știm ce antigene sunt folosite în acele kit-uri.

 Recomandarea OMS este ca identificarea precoce a cazurilor de infecție cu SARS-CoV-2 sa se facă prin depistarea PCR a ARN-ului viral. Deși deocamdată se cunosc putine detalii despre evoluția in dinamică a anticorpilor, este incurajată determinarea acestora pentru studii de seroprevalență sau in alte situații in care se dorește identificarea persoanelor care au trecut prin boală. Determinarea anticorpilor de tip IgM este utilă pentru diagnosticul cazurilor simptomatice cu PCR nedetectabil. Nu sunt încă disponibile kit-uri care să determine cu exactitate anticorpii protectori, urmând să tragem concluziile mai târziu asupra nivelului neutralizant al acestora.

Cercetătorii olandezi – colectiv format prin parteneriatul dintre universitățile din Utrecht și Roterdam –  au continuat studiie privind anticorpii care apar în infecția cu SARS CoV-1. Aceștia au anunțat că mecanismul de dezvoltare a anticorpilor si acțiunea acestora seamănă în cele două infecții SARS – CoV-1 și Cov-2. Informația acesta ne dă speranțe atât în ceea ce privește protecția celor care au trecut prin boală, cât și pentru standardizarea terapiei prin imunizare pasivă, cu anticorpi monoclonali.

 Este o diferență majoră dacă rezultatul – pozitiv sau negativ – se referă la anticorpi anti nucleocapsidă, proteina spike, sau alte componente proteice din structura virusului și număr pe degete situațiile în care am găsit aceste informații în prezentarea kit-urilor. Astfel, nu-i de mirare că încrederea în rezultate scade.

 Există o criză legată de lipsa reactivilor și a echipamentelor de prelevare a probelor. Vă confruntați cu astfel de probleme?

E clar că situația cu care ne confruntăm este în sine o criză. În toată lumea. A durat până la stabilirea echipamentelor și contractelor de achiziție pentru reactivi; în mare lucrurile au intrat pe un curs deja. Însă orice detaliu contează. Ce să vă spun, kit-urile de recoltare includ un bețișor care este de preferat să fie flexibil, cu un tampon steril în vârf; după recoltare, acesta se introduce într-un lichid – un mediu de conservare și transport special pentru virusuri. Până și materialul din care este făcut acel tampon influențează calitatea rezultatului obținut; dacă este acoperit cu nylon sau cu dacron, încărcătura materialului testat este mai mare. Dacă se folosesc tampoane clasice, din bumbac, încărcătura materialului testat este mai mică și apare riscul de a obține un rezultat fals negativ. Pot să vă spun că în prezent e greu să găsești un furnizor care are stoc de astfel de dispozitive de recoltare. Funcționează, însă, principiul comenzilor ferme cu livrare într-un termen de timp de până la 3 săptămâni.

Cât de mult contează calitatea produsului recoltat de la pacient și la ce ar trebui să fie atent personalul medical atunci când recoltează probele?

Întotdeauna este importantă calitatea produsului biologic analizat! Din acest motiv, ghidurile de recoltare sunt importante. Acestea sunt elaborate de către medici specialiști care cunosc atât fiziologia omului și fiziopatologia bolilor cât și sensibilitatea și specificitatea metodelor aplicate, stabilitatea analitului, condițiile de recoltare și de transport pentru a obține un rezultat corect. Pentru căile respiratorii superioare este important să poți pătrunde cu tamponul de recoltare în nas sau în gât cât mai profund.

După ce trebuie să se ghideze un medic de laborator din România atunci când vine vorba despre COVID-19?

În domeniul analizelor de laborator, la nivel național există recomandarea comună a celor două comisii –  Comisia de Microbiologie Medicală a Ministerului Sănătății și Comisia de Microbiologie Medicală a Colegiului Medicilor din România;  ultima varianta a fost publicată în data de întâi aprilie și poate fi găsită, împreună cu multe alte documente legate de infecția cu SARS-CoV-2 și pe site-ul Ministerului Sănătății. 

Medicii specialiști și primari din laboratoarele din România și-au asumat aceste ghiduri, considerând că despre celelalte analize de laborator care se modifică în cursul infecțiilor cu noul coronavirus putem face referire doar în contextul afectării diferitelor organe; nu are rost să explici clinicianului ce analize se modifică în insuficiență renală sau în sindromul metabolic, ca să dau doar două exemple, pentru că sunt bine cunoscute din contextul  afecțiunilor de bază.

Dacă e să vorbim despre incidența crescută a trombozelor în formele severe de boală, situația este și mai complicată, întrucât încă nu e bine stabilit cu ce avem de-a face: cu coagularea intravasculară diseminată, vasculită, sindrom antifosfolipidic, sau cu toate acestea, pe rând sau deodată, citate deja în diverse articole. Medicii specialiști știu că D-dimerii de fibrină apar inclusiv în sarcina normală, la persoane care urmează un tratament cu estrogeni, tumori și multe, multe alte situații.

Fiecare dintre aceste manifestări are bateria specifică de teste necesare pentru identificare, confirmare și monitorizare. Se știe că infecția cu acest virus poate fi singură, de sine stătătoare, sau asociată cu alte infecții (pneumococ, virus gripale, și multe altele). Însă noi nu tratăm boli, ci bolnavi!

Aceștia sunt oameni cu diverse afecțiuni preexistente; dacă te uiți fără să cunoști contextul la cum sunt descrise modificările hemoleucogramei doar, o analiză aflată la îndemână oricui, ești pierdut! Modificări ale hemoglobinei, trombocitelor, scăderea numărului de leucocite, cu sau fără scăderea numărului de limfocite sau polimorfonucleare, nu sunt specifice doar infecției cu noul coronavirus, pot să apară frecvent și la pacienții cu diverse alte afecțiuni, de la o banală infecție virală pană la afectiuni oncologice tratate cu chimioterapice, alte afecțiuni  cu tratament imunosupresor, ca să enumăr doar câteva alte situații posibile. La fel se întâmplă cu markerii inflamației, atât de nespecifici, având aceeași dinamică ca în oricare altă inflamație, în funcție de severitate, de intensitatea reacției organismului și răspunsul la tratament.

Ca și în multe alte țări și în România au fost publicate ghiduri pe specialități medicale cu privire la conduita în cazul infecției Covid, cu o permanentă actualizare. M-a impresionat mult inițiativa voluntarilor care s-au unit din diferite colțuri ale lumii și au tradus în limba română protocoalele din alte țări. Nu erau tocmai la îndemână limbi precum coreeană și chineză!

Am citit mult. Trebuie să fim pregătiți să recunoaștem infecția și nu e simplu. Cu cât cunoști mai mult, cu atât îți dai seama mai bine cât de multe aspecte au rămas necunoscute!

Citiți și INTERVIU Dr. Carmen Stentel, medic de laborator: În România, testarea genetică și biologia moleculară nu sunt o rutină!

 

scrie un comentariu

1 Comentariu

Adaugă un comentariu