Florin Mihălțan (Societatea Română de Pneumologie): Screening-ul pentru cancer pulmonar trebuie făcut de orice fumător cu vârsta de peste 45 de ani

noiembrie 21 08:49 2018 de Irina Olteanu Timp citire articol: 3 minut(e)

Principalii factori de risc în cancerul pulmonar sunt, conform Profesorului Doctor Florin Mihălțan, fumatul – cu o pondere de 80% – și poluarea (20%). Prevenția presupune nu doar evitarea acestora, ci și realizarea unor screening-uri specifice, recomandate în special fumătorilor cu vârsta de peste 45 de ani. Medicul subliniază că introducerea unor legislații anti-fumat își arată efectele la nivel de țară într-un interval de 20 de ani.

Articol realizat prin participarea Prof. Dr. Florin Mihălțan (medic primar pneumolog, președintele Secțiunii de Somnologie a Societății Române de Pneumologie)

Povestiți-ne, vă rugăm, despre factorii de risc în cancerul pulmonar

Factorii de risc, ierarhizați în ordinea importanței, sunt tabagismul în proporție de 80% și 20% poluarea. Dintre elementele secvențiale care apar, este vorba despre tabagismul activ, dar și de cel pasiv.

Nici ex-fumătorul, chiar dacă renunță la fumat, nu este scutit de un risc. Iar la poluanți este vorba de poluanți pulberi sau gaze și se pot clasifica în două tipuri de expuneri: casnică și industrială.

Ce sfaturi puteți oferi cu privire la prevenția cancerului pulmonar?

Prevenția trebuie să fie bazată pe mai multe circuite. Primul dintre ele este o educație a populației pentru a se prezenta la cel mai mic semn la un control pulmonar, radiologic și tot ce derivă din acest control.

Al doilea lucru vizează factorii de risc pe care trebuie să îi ia în considerare din copilărie, și anume evitarea fumatului și expunerea la fumat, evitarea condițiilor poluante favorizante, în special aici este vorba despre persoanele aflate în apropierea marilor intersecții, cele care se află în apropierea complexelor industriale.

Este o diferență în momentul de expunere. Și, nu în ultimul rând, este vorba despre screening-urile care ar trebui să se facă pentru identificarea acestora în timp care pot să fie interesante dacă se cuplează depistarea cancerului cu alte depistări de alte boli respiratorii.

Ce rol joacă screening-ul în procesul de prevenție?

Screening-ul trebuie făcut în principal pentru orice fumător cu vârsta de peste 45 de ani și tomograful cu expunere de iradiere joasă este un instrument util, deja certificat în țări precum Canada, Anglia, America.

Care sunt factorii decisivi cu privire la rata de supraviețuire, în special în cazul fumătorilor?

Factorii decisivi sunt cei care țin de momentul depistării, unde desigur precocitatea depistării în stadiul unu al bolii dictează supraviețuirea, iar al doilea este momentul tratamentului.

Dacă tratamentele sunt moderne, ele ajută semnificativ. Sunt foarte multe tratamente biologice care se fac pe fenotipuri de cancer și care sunt interesante pentru că prelungesc într-adevăr durata supraviețuirii.

Rămâne valabilă și evitarea unor factori de risc în continuare. Un pacient care fumează va avea o supraviețuire mult mai scurtă în ciuda tratamentului modern.

Care este perspectiva pe termen scurt și lung cu privire la evoluția cancerului pulmonar la nivelul României?

În România, se știe la ora actuală, conform statisticilor internaționale, că o intervenție legislativă anti-fumat, un control al tabagismului într-o țară începe să-și arate efectele în 20 de ani pe cancerul pulmonar.

Deci dacă nu vom pedala în continuare să completăm această legislație anti-fumat și pe noile oferte din industria tutunului, s-ar putea ca acești 20 de ani să se transforme în 30, 40 sau 50 de ani de întârziere.

În multe țări unde s-a aplicat o politică coerentă prin mai multe măsuri pe legislație, prețuri de cost și educație a populației, deja prevalența cancerului pulmonar la bărbați, exemplu este SUA, a început să scadă, la femei a început să crească și rămâne crescută pentru că femeile au început să fumeze mult mai des.