Alina Comănescu (Asociaţia Sănătate pentru Comunitate): Educația pentru sănătate cu accent pe prevenire lipsește în cazul majorității românilor

Alina Comănescu (Asociaţia Sănătate pentru Comunitate): Educația pentru sănătate cu accent pe prevenire lipsește în cazul majorității românilor
octombrie 12 13:21 2019 4 minut(e)

Președintele Asociației Sănătate pentru Comunitate, Alina Comănescu, a declarat într-un interviu acordat 360medical.ro că educația pentru sănătate cu accent pe prevenire lipsește în cazul majorității românilor, astfel că multe cazuri de cancer sunt diagnosticate în stadii avansate şi metastatice.

Diagnosticarea şi tratarea în stadii incipiente a cancerului asigură o rată de supravieţuire de 80-90%. În mod similar, un carcinom de sân diagnosticat in stadiul I și tratat pe baza protocoalelor europene prezintă o rată de supravieţuire de aproape 98%.

Alina Comănescu subliniază că lipsa unei educații pentru sănătate cu accent pe prevenire lipsește în cazul majorității românilor, considerând că din aceasta cauză, cele mai multe cancere sunt diagnosticate în stadii avansate şi metastatice.

Asociaţia Sănătate pentru Comunitate este o organizaţie non-guvernamentală care îşi inspiră programele din „grass-root movements”, focusul activităţii fiind promovarea şi susţinerea inovaţiei în domeniul cancerului. Prin campania „Make Senseʺ, asociaţia invită medici din toată țara să ofere consultații gratuite, şi implică autorităţile locale în programe de screening, pentru că depistarea timpurie a cancerului înseamnă, de cele mai multe ori, învingerea lui.

Interviul complet cu Alina Comănescu, președintele Asociației Sănătate pentru Comunitate:

1. Câte persoane sunt diagnosticate în prezent în stadiu avansat al bolii şi care ar fi localizarea cel mai frecvent întâlnită?

Depinde de tipul cancerului. De exemplu, în cazul cancerului de sân, aproximativ 59% dintre paciente sunt diagnosticate în stadiile avansate ale bolii. În cazul carcinoamelor pulmonare, procentul trece de 70%. De fapt, educația pentru sănătate cu accent pe prevenire lipsește în cazul majorității românilor. Din aceasta cauză, cele mai multe dintre cancere sunt diagnosticate în stadii avansate şi metastatice.

2. Ce impact are diagnosticarea precoce în cancer?

În majoritatea tipurilor de cancer, diagnosticarea precoce presupune o șansă de vindecare de aproximativ 90%. De exemplu, cancerul de cap şi gât rămâne relativ necunoscut şi prea puţin diagnosticat. Diagnosticarea şi tratarea în stadii incipiente asigură o rată de supravieţuire de 80-90%. La fel, un carcinom de sân diagnosticat in stadiul I și tratat pe baza protocoalelor europene are o rată de supravieţuire de aproape de 98%. Conform unor statistici ale Institutului Naţional pentru Cancer din Statele Unite ale Americii, în cazul femeilor care sunt diagnosticate în stadiul 2, procentul de vindecare scade la 90-93%.

3. Ce strategii consideraţi oportune pentru incluziunea profesională a pacienţilor cronici?

Persoanele diagnosticate cu cancer și familiile acestora nu trebuie numai să trăiască și să gestioneze provocările și riscurile pe care le prezintă boala pentru sănătatea lor, ci și să depășească obstacolele psiho-sociale care alterează atât funcțiile zilnice, cât și starea de sănătate.

Din păcate, sistemul medical actual își angajează resursele în mare măsură pentru rezolvarea primei probleme și de multe ori le ignoră pe cele din urmă. Ca urmare, nevoile psiho-sociale ale pacienților rămân în mod frecvent nerecunoscute și netratate în cadrul managementului bolii canceroase.

Adresarea nevoilor de reintegrare socio-profesionala ar trebui să facă parte integrantă din îngrijirea de calitate împotriva cancerului. Toate componentele sistemelor de sănătate si asistență socială care sunt implicate în managementul bolii oncologice trebuie să includă în mod explicit nevoile psiho-sociale în politicile, practicile și standardele care abordează îngrijirea pacientului oncologic. Aceste politici, practici și standarde ar trebui să vizeze asigurarea furnizării serviciilor de sănătate psiho-socială tuturor pacienților care au supraviețuiesc unei boli oncologice și își doresc reluarea vieții profesionale. Aici poate interveni și societatea civilă. De exemplu, asociația a elaborat un ghid al supraviețuitorului de cancer de cap și gât care a avut ca scop îndrumarea supraviețuitorului spre o reintegrare socio-profesională facilă.

4. Ce impact consideraţi că au campaniile de conştientizare, dar şi cele de screening, asupra diverselor afecţiuni?

Orice efort pentru educarea populației este benefic. Mai importantă este sustenabilitatea campaniei și aria geografică în care este derulată. Este logic, o campanie naţională va atinge foarte multe persoane, dar dacă nu există consistență in derularea campaniilor de conștientizare, mesajul se diluează. La fel și în cazul campaniilor de screening.
Depinde cine derulează aceste campanii. Una este să vorbim despre campania de screening pentru tuberculoză derulată de stat cu fonduri europene şi alta este un pilot de screening colorectal derulat de o asociaţie care dispunde de fonduri limitate. Ambele sunt benefice, dar cu rezultate corelate cu fondurile disponibile pentru fiecare campanie.

5. Care sunt obiectivele pe care vi le propuneţi pentru anul următor în cadrul Asociaţiei?

Asociaţia Sănătate pentru Comunitate îşi propune să continue campania de screening colorectal, să organizeze evenimente de informare și suport pentru pacienții cu cancer localizat în zona capului sau gâtului. Vrem să furnizăm servicii de navigare și suport și să aducem cât mai multe campanii europene în România.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Niciun comentariu!

Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.

Adaugă un comentariu

Datele tale sunt în siguranță! Adresa de e-mail nu va fi publicată. Datele introduse nu vor fi distribuite către terți.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.