INTERVIU Cătălin Radu, Bristol Myers Squibb România: Un pacient din 7 în viață, datorită tratamentelor din imuno-oncologie

INTERVIU Cătălin Radu, Bristol Myers Squibb România: Un pacient din 7 în viață, datorită tratamentelor din imuno-oncologie
decembrie 04 13:19 2020 Timp citire articol: 12 minut(e)

Despre noutățile privind cercetările în domeniul industriei farmaceutice, despre felul în care a revoluționat imuno-oncologia medicina actuală și ce șanse la viață au oferit pacienților noile terapii inovative, dar și despre provocarea lansată românilor de-a parcurge pe bicicletă 50.000 de kilometri pentru a încuraja cercetarea în cadrul proiectului „Bike For Science” aflați din interviul acordat pentru 360medical.ro de către Cătălin Radu, Director General Bristol Myers Squibb România. Tratamente noi în scleroză multiplă și în anemia majoră dată de talasemie, de betatalasemie, de sindrom mielodisplastic, urmează să intre pe piața din România, a anunțat Cătălin Radu, Director general al companiei Bristol Myers Squibb (BMS) în România.

Vă aflați la conducerea filialei din România a unei companii farmaceutice importante, așa că aș vrea să vă întreb pe producerea căror tipuri de terapii vă axați în prezent și în ce boli puteți spune că ați găsit soluții terapeutice foarte bune?

Sunt în Bristol Myers de ceva mai mult de un an și jumătate și îmi place foarte mult componenta de inovație pe care aceasta o propune pacienților din întreaga lume. Aș îndrăzni să spun că în multe dintre ariile terapeutice abordate Bristol Myers este un adevărat pionier. O arie terapeutică de importanță maximă și pentru pacienții noștri din România este imuno-oncologia. Spun pionierat pentru că Bristol Myers Squibb este compania care a rambursat in România, primul medicament de imuno-oncologie și a continuat apoi cu un alt produs, ce a fost pus ulterior la dispoziția pacienților.

Bristol Myers Squibb este o companie specializată, cu terapii țintite în arii terapeutice cu o nevoie majoră nesatisfăcută încă, precum cancerul – atât in tumori solide cât și cancerele de sânge. Acum, prin achiziția Celgene, putem accesa chiar mai mult din această arie a tumorilor de sânge.

La nivel global, Bristol Myers Squibb este pionier și în domeniul patologiei cardiovasculare, printr-un produs anticoagulant, comercializat în România în parteneriat cu o altă companie farmaceutică.

Care este vârful de lance al BMS din panoplia medicamentelor în momentul de față?

Vârful de lance cu siguranță este portofoliul imuno-oncologic. Agenții imuno-oncologici folosesc capacitatea naturală a sistemului imunitar al organismului de a combate cancerul. Sunt capabili să influențeze aceleași căi de semnalizare folosite de celulele tumorale pentru a evita detectarea și distrugerea lor. Bristol Myers Squibb se concentrează, printre altele, pe acest domeniu terapeutic inovator și cercetează în prezent o varietate de substanțe active imunologic în diferite tipuri de tumori. Activitățile de cercetare ale companiei includ o cooperare strânsă cu instituții academice independente.

Despre ce tipuri de terapii puteți vorbi ca fiind disponibile în România în acest moment din tot portofoliul BMS și care sunt planurile de viitor în ceea ce ne privește pe noi, românii? La ce medicamente noi să ne așteptăm?

Dintre terapiile actuale, tot ceea ce avem în imuno-oncologie este disponibil în România și compensat prin acel mecanism de compensare cost-volum stabilit de autorități. Avem în continuare produse în dezvoltare, dar ceea ce este interesant în imuno-oncologie este că nu ai câte o moleculă nouă pentru fiecare indicație. Aceste molecule, acest concept al imuno-oncologiei s-a dovedit foarte versatil pentru că în diferitele forme de cancer rezultatele sunt absolut remarcabile și pe măsură ce se termină studiile registraționale, de regulă autoritățile aprobă aceste noi indicații. Astfel în România am început cu o indicație de melanom extinsă apoi cu o indicație de cancer pulmonar, cancer renal, cancer de cap și gât, iar recent pentru Limfom Hodgkin. Și aceste zone de tratament se extind în permanență. Fie prin accederea într-o linie superioară de tratament, pentru că este extrem de important pentru un pacient să beneficieze de cea mai bună opțiune terapeutică, cât mai devreme posibil. Ceea ce cred că merită menționat este faptul că abordarea de tratament în oncologie se duce din ce în ce mai mult spre ceea ce într-adevăr contează pentru pacient: supraviețuirea. Imuno-oncologia a arătat că își merită un loc foarte devreme în planul de tratament pentru că, într-adevăr, contribuie considerabil la creșterea ratei de supraviețuire a pacientului.

Până la imuno-oncologie, un indicator esențial era progresia (așa numitul progression free survival) care spunea că „dacă pacientul stă mai mult pe o anumită terapie, șansa ca el să trăiască mai mult e ca suma dintre opțiunile terapeutice”. Ei bine, imuno-oncologia a dat un pic peste cap această teorie, în sens favorabil, arătând că și după încetarea tratamentului pacientul trăiește încă mult și bine, cu o calitate a vieții foarte, foarte bună.

Legat de terapia imuno-oncologică: din ce punct de vedere considerați că aceasta este o inovație în medicină?

Cred că inovația, dincolo de știința acestei terapii care este una extrem de complexă dat fiind că eliberează organismul și îi facilitează recunoașterea de celule canceroase, este demonstrată de rata de supraviețuire a pacienților. Să luăm, de exemplu, cancerul de plămân. Până la apariția opțiunilor de tratament imuno-oncologice, după cinci ani, care este un indicator important în supraviețuirea la cancer, erau în viață circa 1 din 20-21 de pacienți. Cam asta era proporția. Mică, foarte mică. Tratamentele imuno-oncologice au făcut posibil ca în ziua de azi, 1 din 7 pacienți să fie în continuare în viață după această perioadă. Iar diversele combinații, inclusiv de doi agenți, două molecule de imuno-oncologie, ne dau speranțe să credem că în viitor această rată va fi și mai bună.

Să iau un alt exemplu: melanomul. În cea mai problematică formă de cancer a pielii, supraviețuirea la cinci ani era aproape o iluzie până la apariția imuno-oncologiei. Ei bine, prin combinația a două medicamente imuno-oncologice, în acest moment putem spune că mai mult de jumătate – mai precis circa 52% dintre pacienți sunt în viață la 5 ani după diagnosticare. Este un rezultat absolut fabulos. Să știi că ai mai mult de 50% șanse să fii în viață la 5 ani, față de aproape nicio șansă până la apariția acestor opțiuni, mi se pare un salt de-a dreptul uriaș.

 Iată cât de importantă este cercetarea în acest domeniu, de aceea aș vrea să vă întreb spre ce direcții merge BMS în domeniul cercetării și a dezvoltării de noi medicamente?

Avem lucruri care sunt în curs de evaluare, de aprobare, foarte importante aș spune. Discutăm despre studii absolut impresionante în domeniul cancerelor de sânge. Există două tehnologii, două molecule reprezentative pentru ceea ce se numește tehnologie de editare genetică, în care celulele sunt prelevate sunt modificate, crescute apoi în mediu de laborator și reintroduse în corpul uman cu niște rate și viteze de răspuns absolut incredibile. Acestea sunt în curs de evaluare și sperăm, bineînțeles, și de aprobare atât la FDA cât și la Agenția Europeană. Mai suntem foarte activi și au fost aprobate de către EMA tratamente în scleroză multiplă și în anemie majoră dată de talasemie, de betatalasemie, la fel de sindrom mielodisplastic. Actualmente sunt în curs de aprobare de preț și apoi, sperăm noi,  vor începe și etapele de compensare în România.

La finalul lunii octombrie ați găzduit un eveniment online în cadrul căruia discutați despre inovația în medicină și industria farmaceuticelor. Concret ce înseamnă eforturile depuse de industria în care activați pentru cetățeni? Și dacă aici ne puteți oferi și câteva exemple de inovații din portofoliul companiei care au schimbat vieți, în afară de imuno-oncologia despre care deja am vorbit?

Evenimentul marchează pentru noi confirmarea Bristol Myers Squibb ca o companie clar axată pe cercetare și dezvoltare. Este crezul nostru, este misiunea noastră de a ajuta pacienți prin intermediul științei, cercetării și dezvoltării. Inovația din medicină necesită și crearea unui al doilea element: accesul pacienților la această inovație. Și aici este nevoie de o colaborare foarte bună cu autoritățile, cu sistemele de sănătate. Pentru că inovația salvează vieți pe de o parte, dar pentru a face asta, ea trebuie să fie accesibilă. Mai mult, ar trebui să fie accesibilă și cât mai repede pentru pacienți. Din păcate, suntem activi în arii terapeutice care nu așteaptă. Un bolnav de cancer nu poate astepta doi, poate trei ani, până când un tratament care îi poate salva viața sau prelungi semnificativ viața, intră în compensare. Și aici cred că atât industria farmaceutică, dar și factorii de decizie la nivel de asigurări de sănătate, trebuie să acționeze foarte rapid și eficient pentru că ambele părți au, până la urmă, obiectivul comun de a ajuta și proteja pacienții.

Cât despre exemplele concrete, în afară de imuno-oncologie, putem vorbi despre tratamente împotriva hepatitei dar și al bolilor autoimune. Sunt zone unde eforturile noastre au ajutat realmente pacienții.

 Pentru că ați vorbit de misiune, aș vrea să-mi spuneți puțin și despre noua viziune pe care o aveți în privința companiei. Ce înseamnă această viziune pentru pacienții din România?

Sunt, de fapt, o viziune și o misiune cu care să se identifice fiecare coleg care e parte din entitatea Bristol Myers Squibb, fie că vorbim despre cei care s-au alăturat din echipa Celgene, ori cei care s-au alăturat echipei în urmă cu mai multă vreme. Împreună, cele două reprezintă o articulare a obiectivului nostru de a pune știința în slujba pacientului. Pentru România, aș spune că misiunea și angajamentul rămân la fel. Pentru că cercetarea sau producția de medicamente, chiar dacă nu au loc în România, se adresează pacienților din țara noastră în egală măsură.

Perioada ce a trecut, dar mai ales în primăvară, aș îndrăzni să spun că a fost o perioadă absolut critică pentru siguranța în aprovizionarea cu medicamente. Compania Bristol Myers Squibb, și noi ca organizație din România, am depus eforturi extraordinare pentru a acoperi nevoile tuturor pacienților care se bazau pe noi. Nu am auzit să fi existat vreun pacient care să fi rămas fără tratament. Nu am avut întârzieri în aprovizionare și asta a fost o adevărată realizare, aș îndrăzni să spun, a colegilor din productie (pentru că una dintre fabricile Bristol Myers Squibb este, de exemplu, în Italia). Mai apoi, tot lanțul de aprovizionare, rute alternative de transport, granițe închise dar și controale sporite. A fost o încercare majoră și faptul că am trecut cu bine- aș spune excelent – peste această încercare ne dovedește angajamentul dar și profesionalismul nostru.

În această perioadă am văzut că ați avut și un proiect foarte interesant, BikeForScience o inițiativă care practic aduce importanța științei în atenția noastră a tuturor. Aș vrea să ne detaliați puțin această acțiune de responsabilitate sociala (CSR) ?

În luna noiembrie a avut loc Ziua Mondială a Științei și am vrut să celebrăm această zi, dar și momentul lansării unei viziuni unitare a companiei într-un mod inedit. Dorința noastră a fost să sprijinim și în România cercetarea și inovația și nu avem așteptări ca proiectele înscrise de către Universitățile de Medicină și Farmacie, să ducă neapărat în ceea ce ar putea fi foarte spectaculos, descoperirea unei molecule sau a unui tratament. Dar există în domeniul medical atâtea zone care pot inspira inovații benefice pentru pacient, încât considerăm efortul nostru ca o mică mână de ajutor întinsă oamenilor excepționali care sunt angajați în cercetare. Considerăm că noi, cetățenii, vorbim prea puțin despre realzările cercetătorilor, așa că Bike For Science este, cumva, ca o acțiune din umbră care ajută, dar care nu apare nicăieri atât de vizibil.

Referitor la inițiativa în sine, Bike For Science și-a propus să reunească un număr cât mai mare de români într-un demers comun de a-și arăta susținerea pentru știință și cercetători. Astfel, am lansat către societatea civilă provocarea de a pedala 50.000 km, folosind bicicleta pentru exterior, sau cea pentru interior, într-un manifest, dacă vreți, al aprecierii științei. Pentru a contoriza distanțele parucurse de cetățenii din întreaga țară, am recomandat ca dovezi ale kilometrilor parcurși (print screen-uri din aplicații dedicate) să fie publicate pe Facebook, alături de #BikeForScience. La finalul lunii dedicate științei, am strâns peste 82.000 de kilometri pedalați!

În schimbul acestui efort colectiv, Bristol Myers Squibb va oferi un grant unei universități de medicină și farmacie din România. Pentru posibilitatea de a accesa acest grant, instituțiile de învățământ universitar trebuie să trimită la adresa contact@bikeforscience.ro propunerea de proiect de cercetare pe care ar dori să îl implementeze, alături de o descriere a ariei pe care o țintesc, metodologie, dar și resurse pe care le consideră necesare.

Ce proiecte v-ați dori să vedeți înscrise de Universitățile de Medicină și Farmacie din România, în această acțiune?

Nu aș îndrăzni să am preferințe. Am participat la cercuri de inovație, de exemplu, și dezbateri despre inovație ale unor studenți la Medicină si Farmacie. Este impresionant câte idei au, cât de variate, conectate la ceea ce înseamnă digitalizare și cum văd ei, până la urmă, viitorul. Există realmente atâtea idei încât cred că ar fi păcat să limităm noi din start și să predefinim niște zone de cercetare. Suntem destul de entuziasmați de acest proiect și ne bucurăm că putem ajuta idei bune să se puna in aplicare.

 

 

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu