INTERVIU Doctor Mihaela Bucurenci: Registrul Național al Cancerelor la Copil din România urmează să fie optimizat, în acest an va fi derulată și o anchetă de supraviețuire

februarie 12 14:54 2019 de Irina Olteanu Timp citire articol: 11 minut(e)

Doctor Mihaela Bucurenci, coordonator de proiect în cadrul Societății Române de Onco-Hematologie Pediatrică, a declarat, într-un interviu acordat 360medical.ro, că Registrul Național al Cancerelor la Copil din România, lansat recent și considerat singurul mijloc de a cunoaște numărul real de cazuri noi din fiecare an, urmează să fie optimizat în curând, iar în prima jumătate a acestui an va fi derulată și o anchetă de supraviețuire.

Ancheta de supraviețuire va fi realizată în colaborare cu experți de la Centrul de Cercetare a Cancerului al UE, care și-au oferit sprijinul.

Echipa coordonatoare își dorește ca datele furnizate de RNCCR să fie utilizate în alocarea resurselor atât în planificarea Programului național de sănătate (medicamente, investigații), cât și în politica sanitară de dezvoltare a serviciilor de oncologie pediatrică.

Interviul complet cu doctor Mihaela Bucurenci:

Care preconizați că va fi durata în care Registrul Național al Cancerelor la Copil va fi complet funcțional? Ce pași considerați că mai sunt de urmat în acest sens?

Registrul Național al Cancerelor la Copil din România funcționează în prezent conform standardelor internaționale obligatorii în raportarea cancerului.

Asta nu înseamnă că nu avem în plan să îi aducem îmbunătățiri, pe termen scurt vizând:

• Îmbogățirea setului de date cu informații specifice cancerului la copil
• Completarea cazuisticii (mai ales pentru adolescent) prin colaborare cu registrele populaționale regionale din rețeaua Ministerului Sănătății
• Efectuarea unui studiu de supraviețuire pentru a cunoaște nu numai dinamica îmbolnăvirilor de cancer, dar și mortalitatea prin cancer la copii și tineri în țara noastră

Registrul Național al Cancerelor la Copil din România (RNCCR) este funcțional în acest moment.

Procesul de culegere, validare și agregare a datelor se derulează continuu, conform standardelor internaționale, care prevăd un set minim de date obligatoriu a fi culese de orice registru de cancer.

De fapt, acest instrument atinge principalul scop al tuturor registrelor de cancer populaționale (adulți și/sau copii): să monitorizeze numărul de cazuri noi, incidență și distribuția cancerelor (în timp, geografic, demografic și pe tipuri de tumori). Acceptarea ca membru de către Rețeaua Europeană a Registrelor de Cancer (ENCR) în 2018 este dovada îndeplinirii acestor standarde.

Aceasta nu înseamnă, însă, că nu i se pot aduce îmbunătățiri, în sensul că el poate fi dezvoltat pentru a aduce mai multe informații decât cele enumerate mai sus, care să ajute la cunoașterea mai completă și complexă a situației copiilor cu cancer.

Acesta e un demers pe care deja l-am inițiat și pe care speram să  îl finalizăm în viitorul apropiat, de a dezvolta și optimiza Registrul astfel încât să cuprindem și unele aspecte specifice cancerului pediatric (care sunt diferite față de cancerele adulților).

Pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba, trebuie să știți că formularul ONC (setul minim obligatoriu de date pentru raportarea cazurilor de cancer la toate registrele populaționale din România și Europa) a fost gândit pentru înregistrarea cancerelor la adult.

Din acest motiv, există unele informații foarte importante în cancerul la copil, care sunt suplimentare față de setul de date (rubricile), pe care le conține formularul actual de raportare a cazurilor (obligatoriu pentru toate registrele de cancer, conform OMS 2027/2007).

Iată câteva exemple:

• în secțiunea pentru înregistrarea tratamentelor efectuate nu există rubrică pentru a consemna cazurile care au beneficiat de transplant (deoarece acesta este excepțional de rar la adult)
• secțiunea de urmărire a cazului nu are suficiente rubrici pentru a se putea înregistra starea copilului la consultațiile de control după terminarea tratamentului (remisiune completă, parțială, recidivă etc.)
• există în schimb câmpuri inutile la copii (de exemplu, depistarea prin screening, care nu se aplică în cazul copiilor)
• nu există suficiente rubrici pentru a preciza stadiul (progresia) tumorilor la copil (deoarece la adulți există un singur sistem de stadializare pentru toate tipurile de tumori, în timp ce la copil fiecare tip de tumoră are un sistem de stadializare specific).

Această acțiune de optimizare a setului de date utile a fi înregistrate la copiii cu cancer are loc în prezent, pe baza analizei datelor culese până acum, a consultării cu specialiștii oncopediatri din țară și cu sprijinul specialiștilor de la Registrul Regional de Cancer Nord Vest (Institutul Oncologic din Cluj).

De altfel, dezvoltarea unui set de date specifice pentru cancerul pediatric este o preocupare actuală a mai multor registre de cancer la copii din Europa și din lume care au făcut sau sunt în curs de a implementa astfel de modificări.

Noi avem o colaborare deja cu schimburi de experiență cu Registrul Național de Cancer la Copii din Ungaria (care funcționează din 1971) și beneficiem de suport tehnic și din partea Rețelei Europene a Registrelor de Cancer (ENCR).

O altă îmbunătățire importantă pe care o avem în vedere este inițierea unei colaborări cu celelalte registre regionale din România, pentru un flux de date care să ne permită să completăm cazuistica lipsă la grupa de vârstă 15-19 ani (deoarece o parte din adolescenți/tineri se internează și în secții de adulți, care nu raportează la Registrul nostru, ci numai la registrele regionale din rețeaua Ministerului Sănătății  de care aparțin geografic).

Nu în ultimul rând, avem în plan ca în perioada imediat următoare (până la jumătatea acestui an) să derulăm o anchetă de supraviețuire, în colaborare cu experții de la Centrul de Cercetare a Cancerului al UE care și-au oferit sprijinul.

Dezvoltarea registrului la nivelul actual, precum și pașii pe care intenționăm să îi întreprindem în continuare sunt posibili datorită sprijinului generos al Asociației Dăruiește Aripi, care din anul 2018 a mobilizat fondurile necesare pentru a susține aceste activități.

Povestiți-ne, vă rog, despre utilitatea acestui registru pentru medici, respectiv pacienți?

Este singurul mijloc de a cunoaște numărul real de cazuri noi din fiecare an și caracteristicile acestora, astfel încât să permită o planificare realistă și obiectivă a resurselor și o bugetare corespunzătoare pentru tot ce înseamnă servicii medicale (secții, paturi, număr de cadre medicale, medicamente, investigații specifice, dispozitive medicaleetc.), dar și pentru nevoile de asistență socială și educaționale ale acestor copii.

De asemenea, un Registru de calitate este condiția obligatorie pentru ca oncologia pediatrică românească săparticipe plenarîn marile grupuri de studiu internaționale la nivel european și mondial, precum și pentru includerea în trialuri internaționale, ceea ce reprezintă singura șansă la terapii novatoare pentru copiii bolnavi de cancer din țara noastră, mai ales pentru tumorile asociate cu supraviețuiri reduse.

Nu în ultimul rând, oferă instrumentele necesare de apreciere a performanței sistemului de sănătate în asistența copilului cu cancer în România comparativ cu alte țări.

Care este gradul de acuratețe al datelor introduse în registru și cum sunt acestea verificate?

Așa cum spuneam, datele sunt introduse în registru după o metodologie unică europeană, iar experții noștri de la Registrul Regional Nord Vest (RRNV) sunt instruiți de instituții internaționale de profil din UE și SUA, iar RRNV este (împreună cu cel al Regiunii de Vest) singurul registru populațional din rețeaua subordonată Ministerului Sănătății care este acceptat de ENCR.

Toți cei care înregistrează  datele au fost instruiți la rândul lor, iar platforma online pe care se raportează în prezent are o interfață și mecanisme de control care minimizează riscul de omisiuni sau greșeli.

Odată transmise înregistrările, sunt preluate de o echipă specializată în verificarea înregistrărilor și intră într-un proces de validare (manuală și prin intermediul unui soft conceput în acest scop).

Sunt reținute numai înregistrările corecte, pentru celelalte se solicită clarificări sau corecții de la registratorii care le-au trimis. În final, toate înregistrările (notificările) sunt împerecheate astfel încât să existe un singur set de date pentru fiecare caz (CNP).

Datele (anonimizate) sunt transmise mai departe la ENCR, de unde sunt incluse în statisticile internaționale. ENCR le mai verifică odată și ne transmite rezultatul  privind calitatea datelor. De altfel, simplul fapt că am fost acceptați ca membru al ENCR este dovada că întrunim criteriile de calitate a datelor necesare pentru afiliere.

Toate procesele descrise mai sus se fac în deplină conformitate cu GDPR și drepturile pacientului.

Ce recomandări aveți pentru medicii din domeniul oncologiei pediatrice cu privire la acest registru?

Ne bucurăm căîn sfârșit toate centrele din țară raportează cazurile și ne dorim să continue în același ritm. Acoperirea teritoriului și continuitatea în raportare sunt extrem de importante pentru a avea un Registru robust și sănătos.

Îi încurajăm de asemenea să folosească datele în evaluarea propriei cazuistici, cât și pentru cercetarea epidemiologică.

V-ar fi de ajutor sprijinul Ministerului Sănătății în acest sens? În ce direcții?

Ne dorim ca datele furnizate de RNCCR să fie utilizate în alocarea resurselor atât în planificarea Programului național de sănătate (medicamente, investigații), cât și în politica sanitară de dezvoltare a serviciilor de oncologie pediatrică (secții, paturi, cadre medicale, programe de specializare, achiziția de echipamente etc.) din țară.

Pe termen scurt, dorim să avem acest flux de date cu celelalte registre populaționale regionale de cancer din țară care sunt subordonate Ministerului Sănătății (în afara celui de Nord Vest cu care colaborăm îndeaproape, mai există încă 7 registre corespunzătoare regiunilor de dezvoltare din țara noastră). În acest sens am propus celor în drept un acord de colaborare prin care să putem primi date și despre cazurile care nu sunt luate în evidență în centrele de oncologie pediatrică (singurele care raportează în prezent la RNCCR).

Acest lucru este valabil în special pentru cazurile la adolescenți și adulți tineri (după vârsta de 15 ani), pe care-i considerăm că sunt sub-reprezentați în cazuistica registrului din perioada 2010-2017, din cauza, cel mai probabil, preluării acestora în secții de adulți. De aici se desprinde problema serviciilor de tranziție copil-adult la adolescenții și tinerii cu cancer – o problemă de actualitate care se regăsește la nivel mondial, prin faptul că aceste cazuri cu tumori specifice copilului și foarte diferite de cancerul adultului, ajung să fie private de expertiza oncologului pediatru și de întreg ansamblu de îngrijire și suport care este disponibil în secțiile de copii, cu un impact major asupra prognosticului medical, dar și din punct de vedere psiho-social. Una dintre prioritățile SROHP pe termen mediu și lung este să se alinieze la demersurile europene și mondiale privind asistența AYA (adolescents and young adults), prin  identificarea și modelarea de soluții de organizare a îngrijirilor (de exemplu, pilotarea unor compartimente cu asistență multidisciplinară pentru adolescenți și adulți tineri în institutele oncologice).

Aceasta, dar și alte aspecte care reies din analiza datelor adunate la registru sunt probleme în care avem nevoie de suport și deschidere la nivelul Ministerului Sănătății și CNASS.

Care sunt concluziile la care ați ajuns în urma analizei datelor statistice în ceea ce privește incidența cancerului la copii?

•  Știm căsistemul trebuie să fie pregătit în fiecare an să preia aproape 400 de cazuri noi de copii și adolescenți care sunt diagnosticați cu cancer în țara noastră.
• Știm că incidența s-a menținut relativ constantă în jur de 9,5 la sută de mii de copii în ultimii aproape 10 an Acest fapt e un trend universal valabil în cancerul pediatric și un indicator indirect al veridicității datelor.
• Știm repartiția pe tipuri de tumori a cazurilor de cancer la copii: cele mai frecvente sunt leucemiile (31%) care, împreună cu limfoamele (15%), reprezintă aproape jumătate din cazurile noi de cancer. Acestea sunt urmate de tumorile sistemului nervos – central și periferic (1 caz din 5) și de tumorile oaselor și ale părților moi (1 caz din 6). Acest lucru este de asemeni constant de la un an la altul, este similar cu trendul european și trebuie luat în considerare când se fac achizițiile de medicamente și când se bugetează analizele, de exemplu.
• Așa cum am arătat mai sus, analiza cazurilor pe grupe de vârstă a arătat că procentul cazurilor la adolescenți (grupa de vârstă 15-19 ani) este mult inferior față de ponderea așteptată – doar 1 caz din 5 față de 1 din 3 în statisticile internaționale. De aceea dorim să dezvoltăm un proiect care să aducă soluții practice la problema tranziției copil–adult la pacienții oncologici pediatrici.
• Cea mai dureroasă constatare este că un număr foarte mare de cazuri de cancer la copii sunt diagnosticate cu întârziere. În fiecare an, un procent mare de cazuri ajung în stadii metastatice. Acest lucru influențează negativ șansele unei remisuni complete pe termen lung (echivalentul vindecării în oncologie) în cele mai multe tipuri de tumori.

Intenționăm să adresăm această ultimă problemăîntr-un proiect viitor prin realizarea de ghiduri și campanii educaționale, în colaborare cu alte organizații și sectoare de asistență medicală, adresate serviciilor medicale de prim contact și părinților pentru a crește rata de diagnosticare în timp util a cazurilor noi de cancer la copii.