INTERVIU Dr. Dragoș Median: Cancerul ovarian poate mima o afecțiune digestivă sau renală, existând riscul întârzierii diagnosticului
Doctor Dragoș Median, șeful Compartimentului de Oncologie Medicală de la Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia din București, a explicat, într-un interviu acordat 360medical.ro, că există riscul întârzierii diagnosticului în cazul cancerului ovarian, deoarece această boală poate mima o afecțiune digestivă sau renală.
Cea mai bună metodă imagistică pentru cancerul ovarian constă în ecografia transvaginală, a precizat medicul. În ceea ce privește factorii de risc cunoșcuți, aceștia includ: vârsta, lipsa sarcinilor, istoricul familial de neoplazii, mutațiile genetice, iar factorii protectivi sunt sarcinile, alăptarea îndelungată, contraceptivele orale și intervențiile chirurgicale.
Dr. Median a menționat că în România sunt disponibile toate modalitățile de tratament necesare pentru cancerul ovarian: chirurgia, chimioterapia, terapia biologică, problema fiind legată de nivelul de expertiză al centrelor în care se pot realiza aceste tratamente.
Interviul complet cu doctor Dragoș Median:
Cu ce alte afecțiuni poate fi confundat cancerul ovarian?
Din punctul de vedere al simptomatologiei, cancerul ovarian poate mima o afecțiune digestivă sau renală; asta duce de obicei la întârzierea diagnosticului.
Simptomatologia cea mai frecvent întâlnită este reprezentată de durere sau disconfort în zona abdominală, senzația de plenitudine a abdomenului (balonare), sațietate rapidă; uneori pot apărea dureri în timpul actului sexual. În stadiile avansate poate să apară mărirea de volum a abdomenului prin ascită, ocluzia intestinală sau dificultăți la respirație din cauza pleureziei.
Care este cea mai precisă modalitate de diagnostic?
Examenul clinic este primul gest care trebuie făcut; acesta poate identifica ascita, pleurezia sau mase tumorale în abdomen și/sau pelvis.
Cea mai bună metodă imagistică este ecografia transvaginală; evident, pentru aprecierea extensiei bolii este nevoie de CT sau IRM. Diagnosticul de certitudine (la fel ca în orice neoplazie) este stabilit anatomo-patologic.
Markerii tumorali (CA125) pot fi utilizați în stabilirea diagnosticului, dar în general sunt folosiți pentru aprecierea evoluției bolii.
Care sunt categoriile de risc pentru această formă de cancer? Dar factorii declanșatori?
Nu există o categorie anume de risc. Există factori de risc: vârsta, lipsa sarcinilor, istoricul familial de neoplazii (cancer ovarian sau mamar la una sau mai multe rude apropiate), mutațiile genetice (cea mai cunoscută fiind BRCA); există factori protectivi: sarcinile (nu mai mult de 5), alăptarea îndelungată, contraceptivele orale, intervențiile chirurgicale (histerectomia, ligatura trompelor uterine).
Nu există factori declanșatori cunoscuți. În cazul femeilor purtătoare a unor mutații ale genelor BRCA 1/2 , ooforectomia (îndepărtarea ovarelor) are valoare profilactică și este recomandată după 40-45 de ani.
Ce modalități de tratament sunt în prezent disponibile în România?
În România sunt disponibile toate modalitățile de tratament necesare: chirurgia, chimioterapia, terapia biologică. Problema este legată de nivelul de expertiză al centrelor în care se pot realiza aceste tratamente.
Chirurgia este de obicei primul gest terapeutic. Ea trebuie făcută într-un centru cu experiență, deoarece operația este una complexă ce necesită adeseori, în afară de ginecolog și prezența unui chirurg digestiv sau a unui urolog.
Chimioterapia este standardizată internațional, iar schemele utilizate sunt disponibile în România; la fel și în cazul terapiei biologice.
Ca tratament de menținere, în cazul pacientelor cu mutație BRCA se utilizează un medicament ce blochează refacerea ADN-ului defect, conducând la moartea celulei bolnave. Această terapie este decontată de CNAS.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.