[VIDEO] Studiu COVID unic în lume, la Spitalul Colentina. Unul dintre autori: “Am deschis o cutie a Pandorei”

[VIDEO] Studiu COVID unic în lume, la Spitalul Colentina. Unul dintre autori: “Am deschis o cutie a Pandorei”
septembrie 23 17:20 2020 Timp citire articol: 5 minut(e)

Studiul care evidențiază rolul proteinei S la pacienții cu COVID-19, derulat la Spitalul Clinic din Colentina, este primul din lume de acest fel. Prof.univ. dr. Cristian Băicuș, medic primar de medicină internă la Spitalul Clinic din Colentina, cadru didactic la UMF Carol Davila și șeful unității de epidemiologie clinică București din cadrul a două entități recunoscute internațional, RECIF și INCLEN, este implicat în acest studiu. ,,Putem spune  deocamdată că există o legătură, se numește asociație epidemiologică. Adică semnificativ statistic, cei mai gravi au proteina S mai scăzută”, a declarat prof. Băicuș, care a povestit pe larg pentru 360medical.ro cum a decurs studiul, cu ce probleme s-au confruntat medicii în cercetare și ce își propun să facă mai departe pentru a putea trage niște concluzii privind felul în care poate fi tratată această boală.

S-a observat la pacienții cu COVID-19 că au făcut tromboze, embolii, trombembolisme pulmonare, accidente vasculare cerebrale mai frecvent decât cei care nu aveau COVID-19. De la observația cheie ,,tromboze în cazul acestor pacienți” a apărut ideea că există o un proces de coagulare anormală, o trombofilie care duce la formarea unor cheaguri.

,,Ideea cum am spus de multe ori – că asta e realitatea – a aparținut colegului meu pneumolog, Marius Balea, care m-a sunat într-o zi, eram acasă deja și mi-a zis că el s-a gândit la căutarea proteinei S, proteinei C și antitrombinei 3. Mi s-a părut o idee interesantă și am început să dozăm și noi proteina S acestor pacienți, a precizat prof. univ. dr. Cristian Băicuș, șeful Secției Medicală II de la Spitalul Clinic Colentina.

După ce au făcut designul studiului, au hotărât ce variabile măsoară, medicii români i-au eliminat din studiu pe pacienții care luau anticoagulant, antivitamina K și pacienții cu boli hepatice, care n-au deficit de vitamina K dar ficatul lor nu poate s-o folosească, pacienții care au diverse infecții, de exemplu HIV, poate și le-au măsurat pacienților eligibili parametrii de inflamație: proteina C, fibrinogenul, feritina. Pare ușor, dar în fapt nu a fost chiar așa.

,,A fost o perioadă când laboratorul n-a avut kit-uri pentru proteina S. Trecuse vreo lună și jumătate, și noi n-aveam niciun rezultat, aveam baza plină cu toate acele analize, numai proteina S nu era, și Elena Stoichițoiu, această rezidentă, tot dădea telefon la laborator să întrebe când se lucrează”, a mărturisit medicul internist. (06:43)

După ce șeful Secției Medicală II s-a dus personal la laborator, și a insistat, i s-a promis că vor aduce kit-ul și că în weekend-ul următor vor lucra. Surpriza a fost că proteina S era mai mică la pacienți cu cât era boala mai gravă.

,,Întrebarea este dacă scăderea proteinei S este o cauză a evoluției grave sau este un efect până la urmă al bolii. Avem niște argumente științifice, se numesc criterii de cauzalitate. Unul este că am găsit un gradient între scăderea proteinei S și gravitatea COVID-19, adică nu numai că cei mai gravi au proteina S scăzută, dar am văzut că cu cât erau mai gravi, cu atât aveau proteina S mai scăzută, și cei care au decedat au avut proteina S cea mai scăzută”, a spus prof.univ. dr. Cristian Băicuș.

Dacă proteina S a fost scăzută doar în contextul bolii, acum după ce pacienții s-au vindecat de COVID, ar trebui să fie normală. Prin urmare, medicii de la Spitalul Colentina încearcă să dea de acești pacienți din studiu, să-i convingă să vină din nou la spital pentru a le recolta din nou proteina S și să vadă cum este. Din 91 de pacienți cu COVID-19 incluși în studiu, aproape 30 au decedat. Vestea bună este că medicii de la Spitalul Colentina vor fi implicați într-un alt studiu olandez referitor la deficitul de vitamina K, în care determina vitamina K la pacienții din studiul românesc.

,,O să mai fim angrenați într-un studiu, sunt niște colegi din Olanda care au făcut niște studii cu vitamina K. Nimeni nu s-a gândit la asta, ei s-au gîndit din două motive, unul că poate e deficit de vitamina K, în al doilea rând poate vitamina K să acționeze prin acest mecanism cu proteina S. Ei au mai descris și o ipoteză, un alt mecanism prin care ar acționa deficitul de vitamina K care să ducă direct la fibroză, un mecanism molecular fibroză pulmonară”, a afirmat dr. Cristian Băicuș.

Până una alta, România se poate mândri cu medicii de la Spitalul Clinic din Colentina, studiul despre rolul proteinei S la pacienții cu COVID-19 este unic în lume și este extrem de vizualizat, fiind publicat în Revista Română de Medicină Internă, indexată pe PubMed.

,,Noi l-am publicat pe 25 august, nu exista încă niciun studiu cu proteina S, suntem primii din lume. L-am trimis la revista noastră, Revista Română de Medicină Internă, m-am gândit că apare mai repede și-am zis să nu mai pierd atâta timp, am văzut că e ceva nou care n-a mai fost făcut. Editorul șef al revistei, profesorul Dan, după ce-a văzut articolul și a venit cu observațiile și cu sugestiile de corecturi și de revizuire, a zis că am  deschis o cutie a Pandorei cu asta. Da, am deschis o cutie a Pandorei, sincer asta am și vrut. Am vrut să arunc un bolovan într-o baltă, iar ceilalții să se chinuie să-l scoată”, a mărturisit prof.univ.dr. Băicuș.

 

 

 

 

scrie un comentariu

1 Comentariu

Adaugă un comentariu