Prof. dr. Gabriel Popescu despre terapia antivirală în COVID-19: ,,Eficiență mai bună dacă antiviralele sunt administrate devreme”

Prof. dr. Gabriel Popescu despre terapia antivirală în COVID-19: ,,Eficiență mai bună dacă antiviralele sunt administrate devreme”
august 08 09:00 2020 Timp citire articol: 5 minut(e)

Inițierea terapiei antivirale la pacienții cu forme ușoare și moderate de boală ar putea limita numărul celor care evoluează către forme severe și critice de COVID-19. Prof. univ. dr. Gabriel Popescu, medic primar de boli infecțioase în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” este de părere că utilizarea unor antivirale posibil active și cu toleranță bună ar putea să ajute la reducerea chiar și cu puține procente a progresiei către forme severe și critice de boală și aceasta ar putea însemna sute de cazuri severe sau critice evitate în România.

,,Unii colegi nu cred că în tratamentul infecției SARS CoV-2 și-ar avea locul alte antivirale cu excepția remdesivirului. Argumentele lor sunt de regulă două: nu există studii RCT care să demonstreze că alte antivirale ar aduce vreun beneficiu în tratamentul COVID-19 și ghidurile occidentale nu includ utilizarea altor antivirale, cu excepția recomandării de a fi încercate în cadrul unor studii clinice. Preluând o formulare inspirată a unui coleg, în primele luni ale ,,existenței” unei boli poți construi serii de cazuri care să demonstreze și o idee și opusul ei – în acest caz că un medicament are un raport beneficu/risc favorabil sau nu și acestea umplu terenul literaturii medicale până ce vor fi derulate studii cu metodologie riguroasă. În această perioadă inițială pot fi încercate mai multe antivirale active in vitro și care au un profil de siguranță acceptabil.Să nu uităm însă că și rezultatele oricărui studiu clinic sunt aplicabile unor pacienți cu caracteristici similare celor studiați și doar uneori se pot extrapola altor categorii de pacienți”, a precizat prof. univ. dr. Gabriel Adrian Popescu pe pagina sa de facebook.

Vă redăm mai jos opinia medicului infecționist legată de terapia antivirală în COVID-19.

,,Consider că principalele diferențe între categoriile de pacienți evaluate sunt momentul bolii (antiviralele vor fi mai active în prima etapă, cea a replicării virale, care durează 7-10 zile) și forma de boală (ușoară sau medie, severă, critică); cei doi parametri sunt dependenți între ei, progresia severității bolii (dacă are loc) derulându-se în timp.
A priori, antiviralele vor avea o eficiență mai bună dacă sunt administrate devreme. Cât de precoce? Nu la persoane pozitive asimptomatice. Am fost de la început împotriva tratamentului antiviral administrat celor asimptomatici (risc/beneficiu inacceptabil); pe de altă parte, în formele critice beneficul este deja mult mai redus. Așa încât ar trebui să găsim antivirale de administrat:
a. la pacienții cu forme ușoare și medii pentru a încerca să reducem riscul agravării bolii lor – ei fiind de multe ori la momentul diagnosticului încă în etapa de replicare virală; la nivel macrosocial, un antiviral eficient în aceste forme de boală ar putea limita numărul de pacienți care evoluează către forme severe și critice și implicit presiunea pe asistența spitalicească dedicată acestora
b. ar merita administrate antivirale active și la pacienții cu forme severe și critice pentru a le crește șansele de evoluție favorabilă, chiar dacă mai importante devin imunomodularea, suportul vital, prevenirea trombozelor și a suprainfecțiilor.
În cazul COVID-19 primele studii ale căror rezultate s-au publicat au fost cele efectuate la pacienți severi și critici, cei aflați în număr mare în spitalele din Europa de Vest și în SUA. Întrucât pacienții cu forme ușoare și uneori și forme medii de boală nu s-au internat în spitale în majoritatea statelor cu un număr mare de cazuri de îmbolnăvire, studiile la acești pacienți neinternați s-au derulat mai greu; rezultatele studiilor efectuate în ambulatoriu vor apărea în timp și pe baza lor vom putea decide care antivirale merită păstrate în scheme terapeutice pentru formele ușoare și medii de boală. Atunci cele ce se vor demonstra utile vor intra și în ghidurile terapeutice invocate.
Consider că există două perspective diferite privind antiviralele de utilizat în forme ușoare și medii: beneficiu redus într-un caz individual (se vindecă de la sine cu mare probabilitate) versus beneficiu imposibil de ignorat la nivel macrosocial (reducerea numărului de cazuri de internat pentru terapie acută sau intensivă).
De aceea, chiar până vom avea date concludente privind eficiența/ineficiența lor, utilizarea unor antivirale posibil active și cu toleranță bună, ar putea să ajute la reducerea chiar și cu puține procente a progresiei către forme severe și critice de boală și aceasta ar putea însemna sute de cazuri severe sau critice evitate în România (la zeci și zeci de mii de infecții diagnosticate); ceea ce cred că pentru sistemul nostru spitalicesc ar fi de mare ajutor.
Este ciudat cum uneori sunt acceptate riscuri mult mai mari fără un beneficiu evident, de exemplu tratând cu antibiotice un pacient care nu are o infecție bacteriană certă sau probabilă, în pofida riscului de a declanșa o infecție cu C difficile sau de a selecta bacterii rezistente la antibiotice.

PS: Istoria utilizării remdesivirului în COVID-19 ilustrează afirmațiile de mai sus: a început cu un RCT nefavorabil pentru pacienți cu forme grave de COVID-19 înainte de a avea date favorabile, iar în prezent sunt studii care demonstrează că este mai eficient la pacienții cu forme medii-severe de boală față de cei cu forme critice (diferență exprimată în durata la jumătate a tratamentului administrat în cele dintâi: 5 zile față de 10 zile).”

Puteți vedea și interviul video cu dr. Adrian Marinescu despre tratamentele pentru COVID-19.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu