Fetele intră în pubertate cu aproximativ un an mai devreme decât o se întâmpla în anii '70, conform datelor globale publicate în revista JAMA Pediatrics. În cercetarea lor ştiinţifică, oamenii de ştiinţă danezi au examinat literatura medicală şi au identificat nu mai puţin de 30 de studii care au utilizat dezvoltarea sânilor ca indicator pentru a urmări vârsta pubertăţii. Care sunt factorii declanşatori ai maturizării precoce, explică medicii danezi, americani şi români.
Vârsta privind dezvoltarea sânilor - care reprezintă primul semn clinic al pubertăţii feminine - a scăzut în medie cu trei luni pe deceniu între 1977 şi 2013, conform analizei datelor combinate din 30 de studii diferite.
,,Nu există multe studii despre implicaţiile dezvoltării timpurii a sânului asupra sănătăţii pe tot parcursul vieţii femeilor. Implicaţiile acestei schimbări asupra sănătăţii nu sunt încă clare”, a declarat dr. Alexander Busch, cercetător la Rigshospitalet din Copenhaga, coautorul studiului. Potrivit siteului WebMD.com, medicul danez a remarcat că sângerarea menstruală timpurie - ultimul semn clinic de pubertate pentru femei - este asociată cu un risc mai mare de obezitate, diabet de tip 2, boli de inimă şi alergii.
Combinând datele studiilor, cercetătorii au descoperit că vârsta dezvoltării sânilor a scăzut constant în ultimele patru decenii. Vârsta medie a dezvoltării timpurii a sânilor a variat între 10 şi 11 ani în Europa, 10 ani în Orientul Mijlociu, 9-11 ani în Asia, 9-10 ani în Statele Unite şi 10-13 ani în Africa.
Factorii care contribuie la apariţia pubertăţii precoce
Oamenii de ştiinţă nu au putut spune de ce se întâmplă acest lucru, dar au indicat câţiva factori posibili care contribuie. Indicele de masă corporală mai mare (IMC) este asociat cu debutul precoce al menstruaţiei şi dezvoltarea glandei mamare.
,,Ţesutul gras este o parte importantă a sistemului nostru hormonal, atat producând cât şi metabolizând hormoni. Prin urmare, un IMC mai mare contribuie la debutul pubertal timpuriu", a spus Busch, completând însă că excesul de greutate singur nu poate explica această schimbare drastică.
Alţi factori precum substanţele chimice care perturbă endocrinele pot influenţa vârsta pubertăţii. Studiile au arătat că substanţele chimice precum DDT şi DDE au fost asociate cu pubertatea precoce.
,,Deşi interesante, aceste descoperiri ar însemna mai mult dacă ar fi fost combinate cu alte modificări care apar în pubertate. De exemplu ar fi putut include creşterea oaselor şi prima menstruaţie, a remarcat spus dr. Robert Rapaport, medic endocrinolog şi pediatru la Şcoala de Medicină Icahn de la Mount Sinai din New York.
Medicii români cred că stresul şi alimentaţia joacă un rol important
Această maturizare precoce atinge şi fetiţele din România. Dr. Iosif Niculescu are o experienţă clinică internaţională de peste 30 de ani in obstetrică ginecologie, atât în străinătate (în spitale de stat din Africa de Sud, în spitale publice şi clinici private în Germania), cât şi în România. A consultat femei din diferite colţuri ale lumii şi susţine că de la o generaţie la alta femeile sunt tot mai înalte.
,,Lucrurile se schimbă în dinamică. Problema este că procesul declanşării secreţiei hormonale şi a rolului pe care hormonii îl joacă este foarte complicat. Avem şi noi cazuri de fetiţe care intră la 9-10 ani în pubertate. O explicaţie decentă stă în alimentaţie care are un rol esenţial în constelaţia hormonală. E greu de înţeles totuşi de ce acest lucru se întâmplă”, a declarat pentru 360medical.ro dr. Iosif Niculescu, medic obstetrică ginecologie la clinica Mediplus.
Un interviu VIDEO cu dr. Niculescu despre sănătatea femeilor din România şi accesul lor la servicii medicale, comparativ cu femeile din Africa de Sud şi din Germania, veţi putea urmări zilele viitoare. În opinia dr. Bogdan Slăbescu, medic endocrinolog, pubertatea precoce este, de fapt, o scurtare a vieţii.
,,Este un fenomen european şi nord american, dar nu numai, în condiţiile în care vorbim de globalizare. Personal, cred că ţine de ritmurile temporale, la care anumite structuri celulare sunt foarte sensibile, hipotalamusul, epifiza. Probabil că ritmurile temporale s-au accelerat foarte mult. Timpul curge mai repede şi acel ceva din sistemul nervos central percepe că organismul s-a maturizat mai repede. Stresul, alimentaţia joacă un rol important în această maturizare precoce”, a precizat dr. Bogdan Slăbescu, medic endocrinolog, la clinica Mediplus.
În opinia acestuia, ar fi bine să nu se intervină asupra pubertăţii precoce cu mijloace terapeutice în cazul copiilor sănătoşi. ,,Să nu ne facem iluzii, intervenţiile terapeutice medicale sunt destul de restrânse pentru aspecte pur patologice, nu pentru corecturi ale unor probleme fiziologice”, e de părere dr. Slăbescu.
