Raluca Zoițanu, medic de familie despre Covid-19: “Este o loterie ce formă de boală vom face fiecare”

Raluca Zoițanu, medic de familie despre Covid-19: “Este o loterie ce formă de boală vom face fiecare”
septembrie 21 09:00 2020 Timp citire articol: 4 minut(e)

Centrul pentru Prevenirea Bolilor Transmisibile din România (CNSCBT din INSP) a introdus recent și noțiunea de caz probabil, în rândul definițiilor de caz privind COVID-19, pe lângă cele existente deja de caz suspect și caz confirmat. Dr. Raluca Zoițanu, medic de familie și președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNMPF), a precizat că ,,motivul pentru care mulți din lumea medicală și nu numai ne agităm atât cu COVIDu’ ăsta este că în jur de 1 din fiecare 10 oameni infectați face o formă gravă de boală. Cu spitalizare, cu terapie intensivă, cu chin. Poate și cu deces”.

Dr. Mike Ryan, expert al Organizației Mondiale a Sănătății, spunea presei zilele trecute că riscul de a te infecta cu noul coronavirus este de 1 la 200. Într-o postare pe facebook, dr. Raluca Zoițan a spus că pentru cei mai mulți forma de boală este aproape complet fără simptome.

,,Pe cine nu doare o zi – două capul sau gâtul vreodată și spune că de la aerul condiționat, curent, înghețata sau apa rece, care totuși până acum nu i-au făcut probleme? Sau e foarte obosit vreo două zile și dă vina pe băuta sau cheful din weekend, deși au trecut vreo 4-5 zile de atunci? Sau are o diaree ușoară și zice că o fi de la ce a mâncat, deși nu-și dă seama exact ce ar fi putut fi? Sau este o formă de boală ușoară-medie (febră, tuse, durere de cap/gât, muci, diaree, greță/vărsături, pierderea mirosului sau gustului, oboseală, dureri de mușchi și altele)”.

Însă atunci când forma este severă, lucrurile se complică atât pentru pacientul în sine, cât și pentru sistemul sanitar din România care trebuie să facă numărului tot mai mare de cazuri de COVID-19. Iată ce scrie medicul de familie pe pagina sa: ,,Dincolo de dacă avem locuri în spitale și ventilatoare sau medicamente, dacă avem medici și asistenți medicali să îngrijească pacienții, și de tot ce s-a tot spus, este vorba până la urmă de suferință. O suferință mare și nenecesară. A celui infectat, a celor care-l iubesc și se poate să-l piardă prea devreme. S-a vorbit mult despre vârsta celor decedați din cauza COVID-19 și ce alte boli mai aveau. Am căzut mulți – și eu, în februarie-martie – în plasa asta pentru că am făcut legătura cu gripa, cu ceva ce ne era familiar și acceptat științific.
Este cinic să spui că numai bătrânii și cei oricum bolnavi mor de COVID-19. Este de asemenea și o mare tâmpenie să spui asta. Avem deja acum nenumărate exemple, relevante din punct de vedere statistic ca să nu le considerăm povești, care ne arată că și persoane tinere, sănătoase, care făceau sport și mâncau sănătos au făcut forme grave de COVID-19. Iar de partea cealaltă sunt persoane de 80-90 ani, cu boli cronice, care au făcut forme medii și s-au vindecat, trăiesc. La o conferință medicală românească din urmă cu câteva luni am auzit și colegi medici oncologi și hematologi care prezentau cazurile unor pacienți cu cancer sau boli ale sângelui care au făcut forme fară simptome, ușoare sau medii.

Tot Dr. Mike Ryan, expertul OMS, făcea o paralelă între șansele de a nu te infecta cu noul coronavirus și șansele de a câștiga la loterie. Spunea că sunt cam aceleași, dacă nu găsim vaccinul eficient și dacă nu ne protejăm. Și eu spun de ceva timp că este o loterie ce formă de boală vom face fiecare dacă ne vom infecta. Așa că cel mai bine este să nu te infectezi.
Șansa este dincolo de controlul tău. Ce este sub controlul tău este convingerea că virusul există, că boala poate fi gravă, până la deces, inclusiv pentru tine și cei dragi ție, și alegerea de a te proteja și a-i proteja și pe cei din jurul tău. Tu alegi ce crezi și tu alegi dacă (te) protejezi.

În România nu suntem obișnuiți să alegem, să ne asumăm răspunderea alegerilor noastre. Mai mereu cineva, altul, e de vină pentru ce ni se întâmplă nouă. Altul trebuia să facă. Cum pe vremuri tătucul avea grijă de toate și mai la Est de noi încă mai vrea să lase impresia că are și că ar fi mai bine așa pentru noi. Nu este întâmplător că internetul este plin de teorii ale conspirației, dacă te gândești puțin la lucrurile astea”, a afirmat dr. Raluca Zoițanu.

Medicul de familie încheie cu un mesaj pentru toți:  Protejează-te! Pe tine și pe cei din jurul tău. De tine depinde. De noi.”

scrie un comentariu

2 Comentarii

  1. Costin
    septembrie 22, 18:43 #1 Costin

    Din păcate, virusul exista si este, intr-adevăr, imprevizibil. Însă a arătat ce a avut de aratat. A fost o greșeală de neiertat și de neconceput recomandarea inițială a OMS de a nu se face necropsii pacienților decedați. Am fi știut mai devreme cum să ne ferim, pe cine să ferim și cum să ne tratăm. Bâjbâielile terapeutice au arătat însă și o pregătire deficitară sau chiar superficială a sistemelor medicale din diverse țări. Astfel de epidemii nu se controlează cu cele mai sofisticate tehnici de diagnostic și tratament, ci cu aportul primordial și esențial al medicinii primare/medicilor de familie. Investițiile inițiale si asigurarea echipamentelor de protecție trebuiau dirijate din capul locului către acest segment al asistentei medicale. Un medic de familie vede și tratează în fiecare sezon mai multe cazuri de gripă, rujeola, rubeola, varicela, scarlatina, parotidita sau hepatită virala acută epidemică decat un medic infectionist. Uneori este obligat să diagnosticheze si tetanos, malarie (câte examene în picătură groasă făceam când eram la dispensar!), ba chiar holeră. Ferească Dumnezeu de difterie! Pe de altă parte, medicul de familie poate sa faca cel mai bine educația sanitară, să selecteze si sa puna la adapost categoriile de oameni/populatie la risc vis-a-vis de acest virus : diabetici, hipertensivi, obezi, varstnici > 60-65 ani, adica cei cu o fragilitate vasculara mai mare. Întrucât s-a dovedit ca virusul produce o endotelita, cu microangiopatie trombotica secundara, care poate afecta orice teritoriu. Nu vom scapa asa usor de acest virus. Dar nici sa ne închidem nu este o soluție. Lupta și efortul principal trebuie sa se depună la nivelul medicinei primare. Este mai important sa dotam cum trebuie acest sector decat sa çonstruim spitale dedicate, sa testăm aiurea și să internăm făra rost oamenii. Asta nu e medicină.

    Răspunde acestui comentariu

Adaugă un comentariu