Tot ce trebuie să știți despre sinuzită

Tot ce trebuie să știți despre sinuzită
aprilie 06 11:26 2019 Timp citire articol: 6 minut(e)

Diagnosticul cert de sinuzită nu se poate pune doar pe anamneză și examenul clinic ORL. Pentru aceasta este nevoie și de investigații paraclinice. Acestea sunt: endoscopia nazală sau fibroscopia nazală, radiografia sinusală, computer tomograf de sinusuri paranazale, RMN sinusuri paranazale. Computerul tomograf este cel mai relevant în a pune diagnosticul cert al unei sinuzite acute sau cronice, al localizării infecției intrasinusale și al modificărilor mucoasei.

Sinusurile sunt cavități ascunse, slab vascularizate la care ajunge greu un medicament. De aceea, tratamentul unei sinuzite este complex. În cele mai multe cazuri se administrează un antibiotic, plus un mucolitic care ajută la drenarea în exterior a secrețiilor adunate în sinusuri. De asemenea, tratamentul mai include și un antihistaminic, care va ajuta la scăderea inflamației mucoasei, precum și un tratament local de desfundare a nasului.

Articol realizat prin participarea doamnei doctor Ana Maria Apostol, medic primar ORL, competență Chirurgie endoscopică, Audiologie, Chirurgie ORL pediatrică pe care o puteți găsi la adresa www.alertaorl.ro:

Sinuzita este inflamația mucoasei din interiorul unor cavități pline cu aer care se află în lateralul nasului, în spatele nasului și al ochilor. Avem 8 astfel de cavități aerice: 2 sinusuri maxilare situate în lateralul nasului, 2 sinusuri etmoidale situate ca arie de protecție între rădăcina nasului și unghiul intern al ochiului, 2 sinusuri frontale situate deasupra ochilor și 2 sinusuri sfenoidale situate în spatele nasului și al ochilor.

Aceste sinusuri au multiple funcții: mucoasa care le tapetează are rolul de a purifica, umidifica și încălzi aerul care intră din nas la nivelul lor. De asemenea, datorită conținutului lor în aer, au rolul și de a echilibra greutatea capului, ușurându-l.

Aerul intră prin nas în sinusuri și dacă acesta este plin de germeni (virusuri, bacterii), iar imunitatea noastră este slăbită, poate să infecteze mucoasa nazală și sinusală. Drept urmare mucoasa se va congestiona, se va “umfla” și va exterioriza o secreție care la debut va fi seroasă, catarală, transparentă, dar în câteva zile această secreție se va transforma în una vâscoasă, alb-gălbuie, galben-verde, din cauza suprainfectării cu bacterii aerobe și anaerobe.

Deci sinuzita (de fapt, rinosinuzita – inflamarea mucoasei nazale și sinusale, în același timp) se va manifesta în primul rând prin apariția acestor secreții la nivelul nasului care se vor exterioriza în afară (nasul va curge) sau în interior (se vor prelinge pe peretele posterior al faringelui și le vom simți ca pe un nod în gât). Pe lângă acest simptom, sinuzita se va mai manifesta și cu nas înfundat, durere moderată facială la nivelul ariilor de proiecție a sinusurilor, mici sângerări nazale, dureri în gât și, uneori, febră.
Acestea sunt semnele clinice care pot apărea într-o sinuzită care pot fi vizualizate la un examen clinic ORL. Dar diagnosticul cert de sinuzită nu se poate pune doar pe anamneză și examenul clinic ORL. Pentru aceasta este nevoie și de investigații paraclinice. Acestea sunt: endoscopia nazală sau fibroscopia nazală, radiografia sinusală, computer tomograf de sinusuri paranazale, RMN sinusuri paranazale.

Computerul tomograf este cel mai relevant în a pune diagnosticul cert al unei sinuzite acute sau cronice, al localizării infecției intrasinusale și al modificărilor mucoasei. Astfel el va determina clar în ce fază este sinuzita, unde este localizată, dacă este afectat doar un sinus sau toate și dacă este doar lichid sau s-a îngroșat mucoasa și s-au format și formațiuni polipoidale în interior (cel mai probabil pe fond alergic).

După cum spuneam la început, sinuzita este o infecție virala la început și apoi bacteriană a mucoasei care tapetează sinusurile. De aceea, daca nu tratăm până la capăt această infecție “ascunsă” (sinusurile sunt ascunse, ele se pot vedea doar prin investigațiile paraclinice enumerate mai sus), ea poate trena mult timp, săptămâni sau chiar luni de zile. Timp în care vor persista secrețiile permanente vâscoase în nas, în gât și un nas înfundat și durere moderată facială.

Sinusurile sunt cavități ascunse, slab vascularizate la care ajunge greu un medicament. De aceea, tratamentul unei sinuzite este complex. În cele mai multe cazuri se administrează un antibiotic (cel puțin 10 zile), plus un mucolitic care ajută la drenarea în afară a secrețiilor adunate în sinusuri. De asemenea, tratamentul mai include și un antihistaminic, care va ajuta la scăderea inflamației mucoasei, precum și un tratament local de desfundare a nasului. Și să nu uităm de igiena nazală cât de des se poate, de suflatul nasului și spălatul lui pentru a putea drena tot timpul puroiul adunat în nas și sinusuri.
Am decis că este nevoie de antibiotic în cele mai multe cazuri pentru că în nas oricum staționează permanent bacterii pe care noi încercăm să le ținem “la distanță”, să nu intre în sânge. Dar când ne scade imunitatea, acestea se vor multiplica și se vor extinde și la nivelul sinusurilor. De aceea trebuie administrat antibiotic în orice episod acut sau subacut.

Complexitatea tratamentului se decide și în funcție de momentul prezentării pacientului la doctor: dacă vine în primele zile de apariție a simptomelor clinice, putem să ne rezumăm la mai puține medicamente orale și eventual un tratament locoregional (inclusiv antibiotic administrat local prin aerosoli), iar tratamentul va dura câteva zile.

Dacă pacientul vine târziu la doctor (la 2-3 săptămâni de la apariția primelor simptome), modificările mucoasei vor fi deja bine constituite și prin urmare va fi mai greu să le tratăm. Atunci, în mod clar, pacientul va necesita antibioterapie orală cel puțin 10 zile, plus restul schemei de tratament.

Totuși, există și pacienți care consideră că nu este necesar să meargă la doctor pentru că se “descurcă” ei singuri acasă. Pentru aceștia aș vrea să subliniez complicațiile care pot apărea în cadrul unei sinuzite: infecția sinusală se va extinde spre ochi, spre dinți și faringe, spre creier, le va invada și le va infecta. De aici apar: durerea de cap sau facială moderată dar non-stop, nasul înfundat, tuse seacă datorată secrețiilor posterioare care se vor prelinge din spatele nasului pe gât și durere de gât.

Și la copii poate apărea această afecțiune. Nu ne naștem cu sinusuri, acestea se vor dezvolta în timp după vârsta de 3-4 ani. Mai întâi apar sinusurile maxilare, apoi cele etmoidale, urmate de cele frontale la 7-8 ani și cele sfenoidale pe la 10 ani. Prin urmare, după vârsta de 5 ani, dacă apar secreții purulente care înfundă total nasul, ne putem imagina că acele secreții sunt și în sinusuri și putem să punem și la copii diagnosticul de RINOSINUZITĂ. Prin urmare, simptomele clinice, examenul clinic, investigațiile paraclinice, precum și tratamentul vor fi la fel ca și în cazul adulților.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu