Tot ce trebuie să știți despre virusul gripal

Tot ce trebuie să știți despre virusul gripal
februarie 16 11:29 2019 4 minut(e)

În general, sensibilitatea testelor de diagnositc rapid al gripei este variabilă (70-75%). Dacă după efectuarea testului rapid, acesta are rezultat negativ și totuși simptomatologia pacientului sugerează că ar fi vorba despre o infecție cu un virus gripal, medicul infecționist poate decide efectuarea unor teste suplimentare pentru confirmare.

În cazul unei epidemii este recomandată vaccinarea, chiar dacă se face în plin sezon de gripă. Organismul va avea nevoie de aproximativ 14 zile pentru a produce anticorpi, timp în care ar fi recomandat să evităm: contactul cu persoane suspecte sau diagnosticate cu gripă, frecventarea spațiilor aglomerate: magazine, mijloace de transport în comun etc. 

Articol realizat prin participarea domnului doctor Vlad Romanescu, Director Medical Fundația Inovații Sociale Regina Maria:

Care sunt diferențele în simptome clinice între gripă și răceală?

La gripă debutul este brusc, cu: febră mare, frisoane, dureri musculare/articulare, stare generală alterată.

Cât de precise sunt testele pentru depistarea gripei?

În ultimul timp sunt disponibile teste de diagnostic rapid al gripei. Acestea sunt în general teste de detectare a antigenului viral gripal, care pot da rezultate în 30 de minute. Testele de diagnostic rapid existente pe piață sunt teste de screening pentru infecțiile cu virusuri gripale A și B.

În general, sensibilitatea testelor este variabilă (70-75%) . Din cauza sensibilității scăzute, rezultatele fals negative pot reprezenta o problemă pentru aceste teste. Dacă după efectuarea testului rapid, acesta are rezultat negativ și totuși simptomatologia pacientului sugerează că ar fi vorba despre o infecție cu un virus gripal, medicul infecționist poate decide efectuarea unor teste suplimentare pentru confirmare.

Aceste teste care au o sensibilitate mai mare sunt: cultura virală sau PCR (detectează ARN-ul virusurilor gripale și este în general mai sensibilă decât cultura celulară).

Care este perioada din an propice pentru vaccinare? În caz de epidemie recomandați vaccinarea antigripală?

Pentru a avea eficiență mare (pentru ca organismul să aibă timp să producă anticorpii cu care să lupte împotriva virusului), vaccinarea trebuie începută din timp (înainte de începerea sezonului gripal), aceasta însemnând luna octombrie a fiecărui an.

În cazul unei epidemii, sigur că este recomandată vaccinarea, chiar dacă se face în plin sezon de gripă (organismul va avea nevoie de aproximativ 14 zile pentru a produce anticorpi, timp în care ar fi recomandat să evităm: contactul cu persoane suspecte sau diagnosticate cu gripă, frecventarea spațiilor aglomerate: magazine, mijloace de transport în comun etc.

Totodată, în această perioadă trebuie să avem în vedere anumite măsuri simple și absolut necesare de igienă, cum ar fi: spălatul mâinilor, purtarea de măști faciale).

Ce complicații poate cauza gripa?

Complicațiile pot fi simple sau mai severe, acestea ținând în primul rând de starea de sănătate preexistentă a persoanelor care intră în contact cu virusul gripal. Dacă aceste persoane fac parte din rândul bolnavilor cronici (cu comorbidități preexistente), atunci complicațiile pot fi severe.

Dintre complicații, cele mai importante sunt: sinuzita, otita, pneumonia, dar și: miocardita și encefalita.
În unele situații se poate ajunge la insuficiență respiratorie, renală și chiar deces.

Care sunt recomandarile pe care le aveti pentru categoriile de persoane vulnerabile?

În primul rând, trebuie să enumerăm persoanele vulnerabile, care sunt: vârstnicii, copiii, femeile gravide, bolnavii cronici.

Cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirii este vaccinarea (dacă nu există contraindicații), atât pentru persoanele sănătoase, cât si pentru cele cu boli cronice preexistente.

O alimentație echilibrată, care pe lângă aportul de proteine animale (carne), aduce și un aport important de fibre și vitamine (fructe, legume) poate fi un factor important care să prevină o eventuală îmbolnăvire.

Alte metode de prevenire: igiena adecvată a mâinilor, evitarea frecventării spațiilor aglomerate în această perioadă (magazine, mijloace de transport în comun etc.), purtarea echipamentelor de protecție adecvate (măști faciale etc.).

Ce facem dacă suspectăm că am contactat virusul: dacă prezentăm următoarele simptome, care apar brusc: febră\stare febrilă, frisoane, dureri de cap, dureri de gât, dureri musculare/articulare, tuse, nas înfundat sau rinoree, vărsături, diaree, oboseală și daca se agravează, ne vom prezenta de urgență la medicul de familie sau la o cameră de gardă de boli infecțioase.

Nu trebuie să intrăm în panică la orice simptom apărut legat de o răceală banală și nu trebuie să aglomerăm cabinetele medicale/camerele de gardă decât în situația în care simptomatologia se agravează și este imperios necesar consultul medical.

  Categorii:
scrie un comentariu

0 Comentarii

Niciun comentariu!

Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.

Adaugă un comentariu

Datele tale sunt în siguranță! Adresa de e-mail nu va fi publicată. Datele introduse nu vor fi distribuite către terți.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.